ANAF nu dezvăluie detalii despre verificările efectuate în cazul celor 3.000 de firme din două apartamente din București, învinovățind o lege contestată

Într-un răspuns oficial, ANAF susține că modificările legislative din urmă cu 5 ani au condus la crearea unui număr mare de firme cu sedii sociale la aceeași adresă. Instituția menționează că s-a opus acestor modificări, dar nu oferă detalii despre măsurile întreprinse pentru a preveni evaziunea fiscală în cazul firmelor cu sediul comun și datorii de milioane de euro la stat.

• Reacția ANAF vine după o investigație care a descoperit că 3.000 de firme funcționează în doar două apartamente dintr-un bloc din Sectorul 2 al Capitalei, conform unui raport al Curții de Conturi.

Recent, Curtea de Conturi a semnalat riscuri de evaziune fiscală la care ANAF nu a adoptat aproape nicio măsură de prevenire. Aceasta este poziția actuală a ANAF.

Conform instituției, această situație se datorează în mare parte modificărilor legislative adoptate în urmă cu 5 ani, față de care ANAF a avut o poziție adversă.

Începând cu anul 2020, Legea nr. 31/1990 permite înființarea multiplelor societăți la aceeași adresă, fără restricții. Aceasta a devenit posibilă prin modificările aduse de Legea nr. 102/2020, care a abrogat o clauză esențială din legislația anterioară.

Anterior, legea stipula că un singur imobil poate adăposti mai multe societăți doar dacă permitea structura și suprafața utilă pentru funcționarea acestora în spații distincte, limitând numărul firmelor la cel al acestor camere sau spații.

Aceste restricții, introduse prin OUG nr. 54/2010, aveau ca scop prevenirea evaziunii fiscale și înființarea de „societăți fantomă”, conform afirmațiilor ANAF.

Prin modificările legislative, aceste vicii legale au putut fi exploatate de indivizii intenționați să creeze firme fantome pentru a evita îndeplinirea obligațiilor fiscale, afirmă ANAF, care consideră că legea a fost adoptată fără a lua în considerare punctul de vedere al Guvernului României, inclusiv considerațiile ANAF.

Cine a fost responsabil pentru modificările legale din 2020

„Astfel, conform legislației actuale, nu este interzis ca la aceeași adresă să opereze sau să fie înregistrat sediul social al mai multor companii, ceea ce este recunoscut chiar de Curtea de Conturi, care subliniază că „o astfel de situație este posibilă și din cauza prevederilor legale permisive, care permit înregistrarea mai multor sedii sociale la aceeași adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistență juridică”.,

Instituția precizează că starea actuală este rezultatul inițiativei a 34 de parlamentari.

Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul USR Claudiu Năsui, în colaborare cu alți membri din partidele USR, PSD, ALDE și PNL.

Guvernul nu a sprijinit această propunere legislativă și a subliniat, în punctul său de vedere, riscurile asociate cu înființarea „societăților fantomă”.

ANAF vorbește despre digitalizare, dar nu oferă informații despre verificările realizate

În plus, ANAF nu a răspuns la întrebările referitoare la măsurile adoptate în intervalul 2023-2024 în ceea ce privește blocul de pe strada arhitect Grigore Ionescu din Sectorul 2 din București, unde aproximativ 3.000 de firme își au sediile sociale în doar două apartamente.

De asemenea, ANAF nu a răspuns întrebărilor privind măsurile luate pentru cele peste 47.500 de firme care au datorii de aproape 30 de miliarde de lei, toate înregistrate la aceleași adrese, conform raportului Curții de Conturi.

„Referitor la acțiunile structurilor de control fiscal, facem următoarele precizări: spre deosebire de 2023, începând cu 2024 se va derula un amplu proces de digitalizare, menționat ca rezultat preconizat pentru eficientizarea activităților de risc și control fiscal, cu scopul de a îmbunătăți colectarea creanțelor fiscale.

În prezent, ANAF utilizează maxim datele și informațiile disponibile prin sistemele implementate (SAF-T, desk-audit, interconectarea caselor de marcat, factura electronică, RO-e Transport, interoperabilitate cu alte instituții etc.).

Aceste sisteme, aflate în diferite etape de implementare, oferă informații fiscale structurate, consistente și consolidate, care alimentează sistemul de analiză de risc și încurajează o depistare cât mai timpurie a evaziunii fiscale”, subliniază ANAF.

Instituția mai afirmă că organele de control fiscal selectează contribuabilii pentru verificări pe baza evaluării nivelului de risc, aplicând măsuri graduale de conformare, care pot culmina cu controale antifraudă sau inspecții fiscale. În plus, în caz de constatare a unor fapte infracționale, ANAF are datoria de a sesiza autoritățile competente.

ANAF: Un contribuabil nu este considerat de rea credință doar pentru că are sediul social la o adresă comună cu alții

ANAF distinge între datoriile către bugetul de stat și evaziunea fiscală.

Pentru societățile menționate în raportul Curții de Conturi, dubiile sunt generate, în principal, de neplata obligațiilor declarative, nu neapărat de fapte de evaziune fiscală, care, conform Legii nr. 241/2005, implică sustragerea de la obligațiile fiscale prin nedeclararea veniturilor sau înregistrarea unor cheltuieli fictive.

„Având în vedere cele menționate anterior, în special în contextul digitalizării ANAF, organele de control fiscal își desfășoară constant activitățile pentru a îmbunătăți procedurile de control fiscal și aplicarea tratamentelor fiscale corecte conform riscurilor evaluării pentru contribuabilii selectați, atât în activitățile de conformare cât și în cele de prevenire și combatere a evaziunii fiscale.

În acest context legal, un contribuabil nu poate fi socotit de rea credință doar pentru simplul fapt că are sediul social declarat conform legii la o adresă comună cu altele”, concluzionează ANAF.