INTERVIU VIDEO Un membru CNA explică de ce fuziunea cu ANCOM constituie un risc, nu o eficientizare. „Aspirați la modelul Viktor Orban de funcționare?” / Compararea salariilor dintre cele două instituții.

Ce se întâmplă când se combină o autoritate care protejează libertatea de exprimare cu una ce colaborează cu serviciile secrete? Mircea Toma, membru CNA, afirmă într-un interviu pe platforma HotSpot, că propunerea de comasare a CNA cu ANCOM nu este o simplă reoganizate birocratică, ci „păcătoasă”. El subliniază că o astfel de fuziune ar încălca directive europene. În ceea ce privește posibilele reduceri de costuri, el afirmă: „100 de angajați din CNA au costuri echivalente cu 20 de angajați din ANCOM, iar salariile lor sunt în euro față de ale noastre.”

Ideea de fuziune a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost exprimată pentru prima dată cu aproximativ 5 luni în urmă, când Marcel Ciolacu, pe atunci prim-ministru, o considera un „scenariu de lucru” dezbătut în coaliție, incluzând posibilitatea combinării ANRE, ANCOM și Consiliului Concurenței.

Spre sprijinul acestei idei, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a menționat într-un interviu pe Erdély TV pe 26 iunie 2025 că fuziunea dintre CNA și ANCOM este „în analiză în coaliție”, subliniind reducerea costurilor și eliminarea posturilor politice.

CNA are rolul de arbitru al pieței audiovizuale, fiind condus de un Consiliu de 11 membri, cu mandate de 6 ani, numiți politic (Senat – 3, Camera Deputaților – 3, Președintele – 2, Guvernul – 3). Membrii se bucură de rangul de secretari de stat, iar deciziile sunt deliberative și luate în ședințe publice, care pot fi urmărite live.

ANCOM, pe de altă parte, este responsabilă cu reglementarea pieței telecom, având un președinte și doi vicepreședinți. Deciziile sale nu sunt luate în mod transparent, având loc într-un cadru restrâns. ANCOM colaborează cu SRI, STS și MAI, având în structura sa angajați transferați de la SRI.

CNA garantează protecția libertății de exprimare și a secretului surselor jurnalistice, asigurând pluralismul media și supravegherea conținutului audiovizual. De cealaltă parte, ANCOM se ocupă cu gestionarea frecvențelor, inclusiv a celor utilizate de serviciile secrete și armată, accesul la aceste informații fiind reglementat de certificări ORNISS. Instituțiile colaborează operațional, CNA identificând conținutul ilegal și solicitând acțiuni de la ANCOM.

Mircea Toma avertizează că fuziunea celor două instituții ar putea genera confuzii funcționale, conflicte de competențe și slăbirea independenței editoriale.

Toma mai aduce în discuție limitările CNA în fața televiziunilor finanțate de partidele politice, afirmând: „Se uită în ochii noștri și spun: «Puteți să ne amendați cât vreți». Amenda maximă e de 200.000 de lei.

„Nu am fost consultaţi. Este o dovadă de neprofesionalism și o grabă nejustificată dacă deciziile se iau așa.”

Interviu: O discuție publică despre fuziunea CNA cu ANCOM a avut loc recent. Ați fost consultat în legătură cu această propunere? Mircea Toma: Nu am fost întrebați. Nu am avut ocazia să discutăm despre activitățile noastre sau despre soluțiile de optimizare pe care le putem oferi. Acesta este un reproș esențial pe care îl aduc în numele colegilor, evidențiind o dovadă de neprofesionalism.

Nu am fost consultați și știm doar informal despre intenția exprimată de Kelemen Hunor, că există un plan pe masa prim-ministrului, care nu pare critic cu privire la el.

Consider că în România există doar două instituții de importanță similară cu CNA din perspectiva valorilor democratice: CNSAS și CNCD. Acestea pot fi eficientizate, dar ignorarea unei analize prealabile reflectă un tip de voluntarism care conduce la autoritarism, ceea ce este alarmant.

– Cum stau lucrurile în alte țări?– În Uniunea Europeană, există 27 de CNA-uri. Dintre acestea, 5 sunt mixate, iar restul de 22 sunt independente. Cele 5 mixate au fost integrate până în 2018, când Comisia Europeană a revizuit Directiva Serviciilor Media Audiovizuale cu o interdicție clară referitoare la amestecul autorităților de reglementare.

Astfel, în cazul fuziunii, noi am încălca această directivă. Totuși, dintre cele 5, un exemplu negativ este cel din Ungaria, care reprezintă un „model” de gestionare a mass-media sub influența guvernului.

Autoritatea maghiară de reglementare a fost combinată cu organisme care reglementau presa scrisă, totul condus de un președinte numit politic, iar acest lucru alimentează o dramă din perspectiva democrației. Întrebarea este dacă ne dorim o astfel de „orbanizare” a organismelor de reglementare a mass-media în România.

Salariile maximale: 9.000 de lei la CNA contra 9.000 de euro la ANCOM.

– Raționamentul care stă la baza propunerii de fuziune este economic…– Într-adevăr, discuția vizează economiile posibile. ANCOM are 250 de milioane de euro în conturi, autofinanțându-se din taxele percepute marilor companii de telefonie, fără a primi fonduri de la buget.

De asemenea, CNA are în prezent 117 angajați. 100 de angajați CNA costă cât 20 la ANCOM, iar salariile sunt paralele, însă ale acestora sunt exprimate în euro. La ANCOM, experții câștigă în medie 6.000 de euro, comparativ cu cei 6.000 de lei ai experților CNA, iar președintele CNA are un salariu de 9.000 lei, pe când președintele ANCOM pe cel de 9.000 euro.

– Totuși, volumul de muncă diferă…– CNA a primit, anul trecut, obligația de extindere a competențelor vizează domeniul digital. Numărul petițiilor la CNA s-a dublat în prima jumătate a anului, iar la finalul acestuia, se estimează un volum de muncă de patru ori mai mare.

Care sunt riscurile fuziunii?

– De ce nu ați acceptat o comasare care ar avea un fundament coerent?– Comasarea prezintă viciile sale. În legea de funcționare a ANCOM, există un articol care prevede obligația de a asigura interceptările tehnic, în timp ce CNA are ca obligație păstrarea secretului surselor.

– Nu considerați că ar putea fi o structură bicefală, fiecare parte având reguli proprii?– În contextul actual, jurnaliștii se confruntă frecvent cu acuzații că sunt colaboratori ai serviciilor secrete. În unele cazuri, recunoașterea acestei colaborări a fost observată. Împreună cu foști colegi de la ActiveWatch, am promovat o moțiune la Parlamentul European care afirmă că serviciile secrete nu pot utiliza jurnaliști ca agenți sub acoperire, deoarece asta compromite încrederea surselor.

E normal ca ANCOM să protejeze informațiile interne, având în vedere frecvențele utilizate de servicii, însă angajații ANCOM în funcții de conducere necesită certificatul ORNISS pentru a avea acces la secretele de stat.

Campania electorală a generat 20.000 de mesaje de reclamă.

– CNA și ANCOM colaborează instituțional, nu-i așa?– Colaborarea este esențială! Aceasta a fost evidentă între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. ANCOM a fost desemnat coordonator pentru implementarea Digital Service Act, reglementând relațiile dintre statele membre ale UE și marile platforme digitale.

– Digital Services Act stipulează că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online.– CNA a utilizat acest cadru prin Legea 50/2024. ANCOM coordonează și colaborează cu instituții guvernamentale și ONG-uri, cum ar fi Salvați Copiii, pentru a gestiona online campania electorală.

– CNA detectează discursurile instigatoare sau de tip fake-news și solicită ANCOM să acționeze.

– Totuși, în campania electorală, Biroul Electoral Central a avut rol de decizie. Acesta analiza mesajele electorale suspecte, având puterea de a emite decizii formalizate.

– În contextul discuției despre fuziune, faptul că CNA identifică discursul instigator și trebuie să colaboreze cu ANCOM, nu este o formă de birocrație?– Cred că este esențial să existe obligativitate de cooperare. Este nevoie de parteneri care să ajute la evaluarea rapidității și intensității mesajelor.

În timpul campaniei electorale, BEC a gestionat aproximativ 20.000 de mesaje de reclamă, primite pentru analiză și decizie, lucrând fără oprire. Colaborarea CNA-ANCOM este vitală, fiecare având expertiza sa.

„Legea stipulează: «Finanțarea programelor de promovare electorală de televiziune și radio este interzisă în afara campaniei”.“

– Ar trebui CNA să aibă un rol mai activ în transparentizarea plăților partidelor către mass-media?– CNA este obligat de legislația în vigoare să asigure transparentizarea finanțărilor. Tot ce am reușit este să cerem proprietarilor de media să-și afișeze acționarii.

Există dovezi ale campaniilor împotriva sau în sprijinul unui politician, dar nu se poate demonstra fluxul banilor către utilizatorul final. Am discutat cu AEP, care ne-a comunicat că s-a inițiat un proiect de lege pentru a obliga partidele să declare destinația fondurilor.

Astfel, o parte a finanțării se pierdea într-o firmă intermediară care făcea publicitate online. Anul 2023, un partid a cheltuit 8 milioane de euro și altul 9 milioane de euro, ilegal! Conform legislației, este interzisă finanțarea programelor de promovare electorală în afara campaniei.

Un proiect de lege care ar obliga la transparentizare ar rezolva problemele curente. Nu contest faptul că ar trebui să plătească, dar este necesar să fie clar. A existat o perioadă în care Sectorul 1 era plin de gunoaie și șobolani, dar imediat ce Clotilde Armand a dispărut din funcție, problema s-a solucionat. Sumele cheltuite pentru media sunt un exemplu concret.

„Se uită în ochii noștri și spun: «Puteți să ne amendați cât vreți!» Amenda maximă e de 200.000 de lei.”

– Ce tip de măsuri ați aplicat?– Am sancționat, dar legislația nu se aliniază cu resursele partidelor, banii depășind penalitățile. Amenda maximă este de 200.000 de lei. Apoi pot urma sancțiuni care afectează licența: suspendarea, restricționarea sau reducerea duratei licenței.

Penalizările sunt insignifiante în raport cu veniturile partidelor. Aceștia spun: „Puteți să ne amendați cât doriți, nu am greșit.”

În plus, legislația actuală împiedică aplicarea de sancțiuni în timpul campaniilor electorale. În prima jumătate a anului 2025, în perioada electorală, am aplicat amenzi totalizând 700.000 de lei, iar jumătate din acestea au fost destinate Realitatea Plus, cu 180.000 la România TV. Restul s-au împărțit între celelalte canale.