Reacții intense și dispute publice în jurul unei propuneri de lege privind avortul, comentatori sugerând că proiectul amintește de un decret din vechiul regim; inițiatoarea proiectului atrage atenția că criticii nu au înțeles textul.

Un proiect de modificare a Codului penal prezentat în Senat de un cuplu de parlamentari a stârnit un val de reacții. IICCMER avertizează că ar putea reprezenta o încercare de reincriminare a avortului, în timp ce o senatoare din opoziție îl califică drept o inițiativă perversă, deoarece nu interzice direct avortul, dar deschide calea spre restricții. Inițiatoarea a declarat pentru o publicație online că criticii nu pricep textul și a explicat că modificările ar pedepsi agresorii femeilor însărcinate care pierd sarcina din cauza violenței, în condițiile actuale fiind vorba de loviri și alte acte de violență.

Proiectul a fost inițiat de deputații Monica Ionescu și Radu‑Mihail Ionescu. Cei doi au intrat în Parlament pe listele unui partid, dar au fost excluși din formațiune în luna februarie.

Propunerea vizează o modificare a articolului 202 din Legea 286/2009, Codul penal.

Actualmente, prevederea consacrată vătă­marea fătului în timpul nașterii prevede pedeapsa cu închisoare între trei și șapte ani pentru împiedicarea vieții intrauterine.

Val de reacții împotriva proiectului depus de cei doi parlamentari

IICCMER critică proiectul, susținând că poate aminti de perioade istorice în care dreptul la avort a fost restricționat, avertizând despre riscul reapariției unor poziții extremiste în spațiul public.

Instituția evidențiază pericolele instaurării unor idei restrictive în dezbaterea publică și îngrijorarea față de impactul asupra drepturilor femeilor, semnalând că evoluția politicilor poate submina valorile democratice.

Reprezentanții institutului consideră că proiectul este inspirat din practici autoritare.

Ei subliniază că Decretul 770 a interzis avortul legal și a transformat procedura într‑una clandestină, ceea ce a condus la o creștere a mortalității materne în acea perioadă.

Lideră din PSD: dacă legea ar trece, perioada până la care o femeie ar putea întrerupe sarcina s-ar reduce de la 14 săptămâni la 8

Senatoarea Victoria Stoiciu susține că inițiativa nu interzice frontal dreptul la avort, însă avansează pași semnificativi în direcția restricționării acestuia.

Concret, dacă proiectul ar fi adoptat, fătul ar pierde protecția la cerere, însă această situație ar putea deschide calea către o reglementare mai restrictivă în timpul sarcinii.

Stoiciu avertizează că această linie de atac reprezintă o strategie etapizată a ultraconservatorilor: pași mici, dar constant, cu potențiale efecte asupra libertăților.

Ea spune că va utiliza toate instrumentele politice pentru a împiedica adoptarea proiectului.

Ea subliniază necesitatea unui cadru legal care să protejeze drepturile femeilor, fără a readuce în discuție un trecut dur, și promite să informeze publicul despre evoluția procesului legislativ.

Ea avertizează asupra riscului ca drepturile fătului să intre în competiție cu drepturile femeii însărcinate, în contextul susținerii unor voci ultraconservatoare.

Ar apărea competiția între drepturile fătului și drepturile femeii însărcinate, pe care o promovează ultraconservatorii

Oana Marinescu, specialistă în comunicare, atrage aceeași interpretare, observând că proiectul ar putea, de fapt, să diminueze perioada de întrerupere a sarcinii la 8 săptămâni, față de 14 în prezent.

Marinescu adaugă că, după consultări cu juriști, proiectul ar putea conferi viitorului făt statut de persoană, ceea ce ar răsturna balanța între drepturile mamei și cele ale fătului.

Potrivit observațiilor sale, la definirea fătului ca entitate începând de la 8 săptămâni, ar exista posibilitatea de a interzice avortul la cerere între 8 și 14 săptămâni și de a limita chiar avortul medical după aceea.

Ea mai afirmă că, în realitate, dacă fătul este considerat ca având drepturi după opt săptămâni, acesta ar deveni o persoană cu drepturi, ceea ce ar atrage limitări pentru dreptul femeii la a decide.

Consultanta subliniază că această direcție ar lovi în drepturile femeii însărcinate, în raport cu potențialul statut de persoană al fătului.

Deputata Monica Ionescu declară că este surprinsă de afirmații despre analfabetismul funcțional în România, susținând că textul legii trebuie înțeles corect.

Ea afirmă că a discutat cu presa despre proiect, iar critica că nu se citește integral textul este nefondată, înainte de a trage concluzii.

Ea adaugă că opiniile lansate pe rețelele sociale nu pot înlocui o analiză serioasă în instituții și în media.

Ionescu explică ce anume dorește să modifice în lege: nu atinge articolele referitoare la răspunderea femeii sau a medicului, ci completează spațiul de incriminare al agresorilor care provoacă moartea fătului peste 14 săptămâni.

Ea afirmă în schimb că obiectivul este să pedepsească violența în sarcină, dacă sarcina avansează spre decesul fătului, iar restul textului să rămână neschimbat.

Monica Ionescu a transmis de asemenea un drept la replică privind poziția IICCMER, pe care a ales să o facă publică.

Cum argumentează cei doi deputați necesitatea modificării legii

În expunerea de motive, autorii listează argumente ce vizează corectarea dezechilibrului dintre regimul sanitar și protecția fătului, precum și necesitatea alinierii cu cadrul de sănătate; pragul de 14 săptămâni este prezentat drept conectat cu Legea sănătății, iar după acest interval avortul se limitează la motive medicale, conferind fătului un statut distinct.

• Actuala ordine normative creează o nepotrivire între reglementările sanitare și cele penale, afectând previzibilitatea juridică. Se propune introducerea unui alineat pentru a reglementa moartea fătului după 14 săptămâni, oferind coerență cu legislația de sănătate. Practic, după acest prag, avortul ar fi permis doar în condiții medicale, iar fătul ar primi un statut de viață protejat.

Expunerea de motive și proiectul de lege pot fi consultate în detaliu mai jos.