Criza alimentară: România exportă subvenții, însă importă conserve și sos de roșii. Comparație cu Polonia
În primele șase luni ale anului, România a importat alimente în valoare totală de aproape 6 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 33 de milioane de euro zilnic, conform datelor publicate de INS.
Cu câțiva ani în urmă, elevii din Voinești, un renumit centru al producției de mere, au primit la școală gustări din mere poloneze, ceea ce a provocat indignare în rândul părinților. O mamă a comentat pe rețelele sociale: „La școală au primit mere din Polonia, în timp ce noi avem mere coapte în grădini. De mâine, fiica mea nu va mai mânca acest măr care mirosea a substanțe chimice.”
România și Polonia, deși au resurse similare, urmează parcursuri comerciale agroalimentare total diferite, conform unei analize oferite de Călin Costinaș, directorul adjunct al Profi România.
Produsul Intern Brut al Poloniei depășește de peste două ori cel al României, iar evoluția economică a României rămâne mai lentă. Îngrijorător este dezechilibrul comercial: Polonia a transformat un deficit de -12,3 miliarde EUR în 2009 într-un surplus de 13,5 miliarde EUR în 2023, în timp ce România și-a crescut datoria comercială de la -7 miliarde EUR la -35 miliarde EUR în aceeași perioadă.
Discrepanțe în industria alimentară
Deficitul României în domeniul alimentar a crescut de peste șapte ori, de la -0,4 miliarde EUR la -3 miliarde EUR, conform analizei lui Costinaș.
Produsele cu cel mai mare dezechilibru includ carne, pește, lactate, fructe și legume, produse de patiserie de lux și dulciuri, importurile provenind în mare parte din Germania, Italia, Elveția, Belgia, Ucraina și Bulgaria.
În contrast, Polonia a devenit al treilea exportator de ciocolată al UE, cu peste 295.000 de tone exportate în 2022, concentrându-se pe produse finite cu o valoare adăugată ridicată.
Tudorel Andrei, președintele Statisticii Naționale, a ilustrat câteva cazuri în care producția internă și importurile sunt dezechilibrate. De exemplu, la dulciuri, importurile depășesc de șase ori producția locală, sucul de mere este de două ori mai importat, iar smântâna de aproape patru ori.
„Raportul pentru bulionul de roșii este aproape 14 la 1. Această situație evidențiază dependența de piața europeană pentru produse la care ar trebui să contribuim substanțial. Dezechilibrele acumulate în 30 de ani sunt greu de corectat rapid,” a afirmat Andrei.
Influența multinaționalelor asupra deficitului
Cinci companii de top în FMCG – Nestlé, L’Oréal, Mars, Ferrero și Colgate-Palmolive – contribuie cu un deficit comercial de aproximativ 1 miliard EUR pe an în România. Aceste corporații, fără producție locală, dar cu vânzări considerabile, adâncesc dezechilibrul. În schimb, Mondelez investește și produce în Polonia, ilustrând diferențele de abordare.
Exportăm produse cu valoare scăzută și importăm produse agroalimentare prelucrate industrial. Deficitul agroalimentar postdecembrist a ajuns la peste 22 miliarde de euro, potrivit analizei oferite de Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.
Producția de mere: România versus Polonia
România contribuie doar cu 4,5% la producția europeană de mere, în timp ce Polonia deține aproape 30% din piața UE. Aceleași tendințe se observă în producția de carne, unde România este mult în urmă.
România, un jucător agricol nesemnificativ în UE
Deși România se află în primele cinci la nivel european după suprafața arabilă, randamentul agricol este scăzut. O mare parte din forța de muncă agricolă este dedicată agriculturii de subzistență, ceea ce cauzează o ineficiență semnificativă, menționează economistul Ionuț Dumitru.
Ferme mici, comasare lentă: obstacol pentru eficiență
Dimensiunea medie a unei ferme românești este de doar 3,7 hectare, ceea ce blochează eficiența agricolă. Comparativ, fermele din Cehia au o medie de 130 hectare, iar bulgarii au progrese semnificative la acest capitol cu 22 hectare medie pe fermă, în timp ce România progresează lent.
Multe dintre fermele din România sunt gestionate de manageri cu vârsta peste 65 de ani, factor care contribuie la stagnare.
Zootehnia, un sector deficitar în România
În cadrul UE, România se situează la coada clasamentului în privința numărului de animale per fermă, iar această situație defavorabilă se reflectă în balanța comercială.
Agricultura românească este extrem de depedentă de condițiile climatice, iar lipsa unui sistem eficient de irigații agravează situația, subliniază economistul șef de la Raiffeisen Bank.
La unele culturi, precum cartofii și legumele, producem mult sub potențial, înregistrând performanțe modeste de 5,8% și respectiv 4,2%.
Consumul intern de carne și lactate depinde în mare parte de importuri, deficitul fiind evidențiat în balanța comercială.
În plus, exploatarea solului nu este însoțită de măsuri de reîmbunătățire, având un impact negativ asupra fertilității.
Mobilitatea nutrienților, precum azotul, este dezechilibrată, România fiind singura țară din UE cu acest tip de balanță negativă.
România și mierea, laptele: doar din import
Anual, România importă 220 de milioane de litri de lapte din diverse țări europene, inclusiv Danemarca și Spania. În privința mierii, importurile provin mai ales din China, depășind 3 milioane de euro pe an.
În 1990, exporturile de produse agroalimentare ale României au scăzut drastic, cu reduceri de până la 94% în termeni fizici, informează Tudorel Andrei.
Unele dintre cele mai afectate sectoare au fost carnea și produsele lactate, cu scăderi de aproape 97%, în timp ce alte produse precum băuturile au înregistrat reduceri de peste 80%.
Importurile de lapte s-au înzecit față de 1989, producția locală a scăzut la jumătate
Germania, Franța și alte țări UE domină piața laptelui cu producții imense. Polonia este un jucător major, producând 14,2 milioane de tone anual, în timp ce România rămâne mult în urmă cu doar 4,2 milioane de tone.
Dezvoltarea unor branduri locale și internaționalizarea producției sunt esențiale pentru a remedia dezechilibrele comerciale și a stimula economia. O abordare strategică și colaborativă ar putea aduce îmbunătățiri considerabile.
