Summitul din Alaska: Ce așteptări are Vladimir Putin de la întâlnirea cu Donald Trump

Invitația liderului rus de a vizita Statele Unite este deja văzută drept un succes politic pentru Vladimir Putin, care nu a fost nevoit să facă vreo concesie pentru a obține întâlnirea cu Donald Trump, conform analiștilor. Aceștia subliniază că Putin nu arată nicio intenție de a face compromisuri pentru a ajunge la un armistițiu, însă el dorește să mențină un canal de comunicare deschis cu președintele american, dând impresia că este dispus să negocieze.

Nici provocările de pe front, nici presiunea asupra bugetului nu îl determină pe președintele rus să-și diminueze ambițiile teritoriale sau să accepte acorduri nefavorabile pentru pacea în Ucraina, atenționează experții înainte de summitul Trump-Putin din 15 august în Alaska.

Cu toate acestea, liderul de la Kremlin este preocupat să mențină dialogul cu Donald Trump, pentru a evita ca nemulțumirile liderului american față de politica Moscovei să aibă repercusiuni.

„Putin nu resimte presiunea de a încheia războiul în acest moment critic”, a declarat Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Centre, pentru Financial Times.

„Pentru el, menținerea atenției din partea lui Trump este esențială”, a adăugat ea.

Tensiunile lui Trump cu Rusia s-au atenuat temporar

Sub aceste circumstanțe, Moscova se confruntă cu un risc crescut.

Trump, venit la putere cu promisiuni de a pune capăt războiului rapid, și-a exprimat recent frustrările față de acțiunile lui Putin, pe care l-a acuzat de comportament „politicos”, în timp ce continua agresiunea asupra Ucrainei și făcea oferte „neserioase” Washingtonului.

Într-o mișcare fără precedent de la preluarea mandatului, Trump a permis transferuri semnificative de echipament militar către Kiev și a amenințat cu impunerea de taxe asupra importurilor de petrol rusesc de către India.

Totuși, nemulțumirea lui Trump s-a diminuat brusc după vizita emisarului special al SUA, Steve Witkoff, la Moscova, cu doar două zile înainte de termenul limită fixat de Trump pentru un acord de încetare a focului, sub amenințarea sancțiunilor.

În loc să preseze Kremlinul, Trump a preferat să-l invite pe Putin în SUA – prima invitație de acest fel de la vizita lui George W. Bush la Moscova în 2007.

Participarea lui Zelenski, incertă la summitul din Alaska

Cum va decurge summitul din Alaska rămâne neclar, în ton cu stilul imprevizibil al lui Trump, potrivit The Guardian.

Capitala ucraineană, alături de alte orașe europene și chiar de echipa lui Trump, se străduiește să descifreze ce a fost stabilit cu Kremlinul.

Anunțurile inițiale din partea Casei Albe sugerau o întâlnire inițială între Trump și Putin, urmată de un posibil dialog tripartit includând și pe Zelenski.

Aceasta a fost rapid dezmințită de Putin, care a afirmat că „nu sunt încă create condițiile” pentru o întâlnire cu Zelenski. Un consilier a negat că ar fi fost vreodată convenită o întâlnire în trio.

O sursă din interiorul Casei Albe a declarat pentru New York Post că, în lipsa unui acord pentru o întâlnire cu Zelenski, discuțiile dintre Trump și Putin nu vor avea loc.

Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, Trump a contrazis zvonurile, afirmând că își dorește întâlnirea cu Putin în orice condiții.

Oficiali din administrație au fost citați ulterior, sugerând că Zelenski ar putea primi totuși o invitație, în timp ce cancelarul german, Friedrich Merz, a exprimat într-un interviu speranța că liderul ucrainean va participa.

Pentru moment, participarea sa nu pare să fie în cărți. Un înalt oficial al Casei Albe a menționat că Trump este „deschis” unui summit în trei, dar „se concentrează pe organizarea întâlnirii bilaterale cerute de Putin.”

Conform New York Times, vicepreședintele JD Vance a accentuat duminică angajamentul de a orchestrare o reuniune între Trump, Putin și Zelenski.

Putin culege avantaje politice de pe urma summitului cu Trump

Programarea întâlnirii dintre Trump și Putin pare să se fi realizat fără ca Rusia să facă concesii semnificative în ceea ce privește obiectivele sale de război.

Potrivit fostului ministru rus de externe Andrei Kozirev, această ocazie este „un câștig politic pentru Putin”, care se bucură de rezultate atât pe plan intern, cât și internațional, fără costuri semnificative.

Pentru Ucraina, inițiativa de a negocia este privită ca o strategie a lui Putin de a îndeplini cel puțin trei scopuri majore.

Aliona Getmanciuk, noua șefă a misiunii Ucrainei la NATO, a explicat că obiectivele lui Putin includ ieșirea din izolare, evitarea sancțiunilor și exploatarea dorinței lui Trump de a pune capăt conflictului „pentru a obține pe cale diplomatică ceea ce nu a reușit pe cale militară”, conform Financial Times.

Presiuni majore asupra Ucrainei pe frontul de est

Summitul se desfășoară într-o perioadă de intensificare a presiunilor asupra forțelor ucrainene în est, unde armata rusă încearcă să încercuiască mai multe orașe strategice pentru apărătorii ucraineni.

În iulie, Rusia a preluat controlul asupra 502 kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, echivalând cu progresele din lunile anterioare, conform Black Bird Group, o agenție de informații open source care monitorizează conflictul.

DeepState, un grup de monitorizare afiliat Ministerului Apărării ucrainean, a raportat duminică avansuri ruse de aproximativ 7 kilometri în apropierea orașului strategic Pokrovsk.

În ciuda acestui progres militar, Rusia resimte o presiune economică, cu veniturile din energie în scădere cu 20% în primele șapte luni ale anului, ca urmare a prețurilor mai mici la petrol și a taxelor impuse de Trump asupra petrolului cumpărat de India.

„Economia rusă este mai fragilă acum decât oricând în ultimii trei ani”, a declarat Janis Kluge, expert în economie rusă la SWP. Totuși, el a notat că situația nu este încă atât de gravă încât să modifice abordările lui Putin în Ucraina.

Posibilitatea schimbărilor teritoriale evaluate în discuțiile dintre SUA și Rusia

Detaliile complete ale negocierilor dintre Putin și Witkoff rămân neclare, dar discuțiile telefonice cu oficiali europeni și ucraineni au dezvăluit câteva aspecte cheie, inclusiv posibilitatea schimbului de teritorii ucrainene.

„Ar putea exista anumite schimburi teritoriale avantajoase pentru ambele părți”, a comentat Trump. Moscova a etichetat propunerile lui Witkoff ca fiind „acceptabile”, dar nu a comentat direct remarcile lui Trump despre schimburile teritoriale.

Putin și-a menținut constant poziția privind condițiile pentru Ucraina. „Nu sunt cerințe, ci obiective rusești”, i-a spus el lui Alexander Lukashenko, liderul Belarusului.

„Scopul este eliminarea cauzelor profunde ale crizei actuale”, a declarat Putin, referindu-se la discursul său detaliat din iunie anul trecut.

Cerințele includ retragerea angajamentului Ucrainei la NATO și recunoașterea statutului său non-nuclear, „demilitarizarea” și „denazificarea” – un termen interpretabil care sugerează îndepărtarea lui Zelenski.

Totodată, Putin a invocat necesitatea ca Ucraina să se retragă complet din patru regiuni parțial ocupate, care au fost oficial incorporate în Rusia.

Putin nu exclude posibilitatea ca Ucraina să păstreze suveranitatea asupra regiunilor Herson și Zaporojie, cu condiția accesului neîngrădit al Rusiei la Crimeea.

Kievul vede negocierile ca pe o capcană diplomatică

Pentru guvernul ucrainean, concesiile propuse sunt greu de acceptat.

Planul de a retrage unilateral trupele din regiunile Donețk și Luhansk ar putea implica pierderea punctului militar vital din Kramatorsk.

Deși Zelenski a susținut în repetate rânduri că Ucraina nu va ceda niciodată teritoriul său, realitatea este mai complexă.

Chiar dacă Kievul nu are de gând să renunțe oficial la revendicările teritoriale, elitele ucrainene și o bună parte din populație ar putea considera un acord ce recunoaște controlul temporar al Rusiei ca fiind o alternativă pentru oprirea conflictului.

Principala provocare a fost întotdeauna lipsa garanțiilor de securitate primite de Ucraina.

Discuțiile de la începutul anului despre o posibilă forță europeană de menținere a păcii au fost reduse la ideea unei prezențe militare de asigurare la distanță de front.

Ucrainenii se tem că, odată cu retragerea lor din Donbas, ar putea deveni ținta unui nou atac rus pe termen scurt.

Solicitarea de a se retrage din Donețk și Luhansk este percepută de Kiev ca o „capcană diplomatică”, a menționat analistul ucrainean Volodimir Fesenko.

„Putin conștientizează că Ucraina nu va ceda unilateral, dar va folosi refuzul Kievului ca un argument pentru a acuza țara că nu caută cu adevărat pacea”, a explicat Fesenko.

Deși sondajele indică o oboseală generalizată a ucrainenilor și o dorință pentru un armistițiu, opoziția față de cedarea teritoriului rămâne profundă.

Blocajul conflictual, inevitabil?

Atât Zelenski, cât și Putin încearcă să atragă sprijin de la aliați pentru pozițiile lor.

Negociatorii ucraineni fac apel la Europa și SUA să condiționeze negocierile de un armistițiu sau reducerea conflictelor.

În același timp, Putin a dialogat telefonic cu liderii a nouă țări prietene, inclusiv cu Xi Jinping din China, și a întâmpinat oficiali proeminenți la Moscova.

Analiștii au așteptări modeste de la summit.

„Nu vedem o soluție alternativă reală la înghețarea conflictului de-a lungul liniilor actuale. O situație similară cu impasul post-război coreean este mai probabilă decât o pace durabilă”, a comentat analistul politic Andrei Kolesnikov din Moscova.

„Putin este interesat să-și împartă influența globală cu Trump și Xi. El visează la o nouă Yalta și la un nou război rece, dorind să fie perceput drept un succesor al lui Stalin”, a adăugat Kolesnikov.