Motivul alegerii Alaskăi pentru întâlnirea dintre Trump și Putin: Implicațiile posibile asupra Ucrainei
Alaska, un stat american îndepărtat, a fost desemnat un loc „absolut rațional” pentru întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin pe 15 august. Conform unei analize recente, Iuri Ușakov, consilierul principal al lui Putin, a subliniat simplitatea tranzitului peste strâmtoarea Bering, care leagă cele două națiuni.
În 1867, Alaska a devenit parte a Statelor Unite, fiind achiziționată de la țarul Alexandru al II-lea pentru suma de 7,2 milioane de dolari.
Plănuind această întâlnire în Alaska, Putin are o potențială ofertă de teritoriu în minte: să îl convingă pe Trump de avantajele cesiunii unor sectoare din Ucraina în contrapartida unui eventual armistițiu, pe care președintele american îl caută intens, dar îl găsește dificil de realizat.
Provocări logistice pentru ambele părți
În timp ce distanța între Rusia și Statele Unite în această regiune este de aproximativ 88 de kilometri, zborul de la Moscova la Anchorage, cel mai mare oraș din Alaska, durează în jur de nouă ore.
Chiar și cu Air Force One, președintele Trump va călători din Washington DC timp de aproximativ opt ore pentru a ajunge în Alaska.
Locația alesei întâlniri este un compromis pentru ambele țări, sugerând alte considerente în spatele deciziei.
Distanța mare dintre Alaska și Ucraina, precum și față de aliații europeni, ar putea diminua accentul pus pe aceștia. Deși Trump este aparent dispus să includă pe agenda summit-ului prezența lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, acest pas ar putea să nu fie întâmpinat cu aceeași deschidere de către Putin. Scopul principal al discuțiilor lui Putin sunt negocieri private cu Trump pe subiecte precum sancțiunile, comerțul și influența NATO, care depășesc preocupările sale imediate cu privire la Ucraina.
Considerații de securitate pentru Putin
Alaska este, în primul rând, un loc sigur pentru vizita liderului rus. Vladimir Putin este căutat de către Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime de război, legate de deplasarea forțată a copiilor din Ucraina către Rusia în martie 2023.
Deși un mandat de arestare este emis în numele său, nici Rusia, nici Statele Unite nu recunosc Curtea Penală Internațională, iar călătoria sa nu ar presupune traversarea unor state ostile. Zborul peste Polul Nord nu ar trebui să prezinte provocări majore, evitând rutele mai complicate, cum ar fi traverseul Mării Negre către Istanbul.
Întâlnirile istorice între liderii SUA și Rusia, sau în trecutul mai îndepărtat dintre SUA și Uniunea Sovietică, au avut loc frecvent în locații cu climat mai răcoros, subliniind pozițiile nordice ale ambelor state, cum a fost cazul renumitului summit de la Helsinki.
La Helsinki, în 2018, când Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată ca lideri, președintele american a afirmat cǎ se bazează mai mult pe Putin decât pe propriile agenții de intelligence în ceea ce privește interferența rusă în alegerile din 2016.
Apelul determinat al lui Zelenski
Întâlnirea planificată în Alaska reprezintă doar al patrulea summit între SUA și Rusia începând cu 2010. Există însă scepticism în ceea ce privește un posibil armistițiu în Ucraina, dat fiind că războiul este purtat cu înverșunare atât pe teren, cât și la distanță, Rusia bombardând constant orașe ucrainene.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că orice concesie făcută Rusiei nu va opri lupta și că este esențial să se intensifice presiunea asupra Moscovei, decât să fie răsplătită.
„Rusia continuă conflictul, de aceea necesită o presiune globală crescută. Refuzul său de a înceta războiul indică clar că nu merită recompense sau avantaje. Această abordare nu este doar corectă din punct de vedere moral, ci și rațională. Concesiile nu conving agresorii. Apărarea vieții în mod decisiv îi poate opri pe aceștia”, a declarat Zelenski.
