Importuri de alimente în România de 6 miliarde de euro. „Suntem singura țară din regiune care importă borcane pentru conserve”, susține un fermier român de renume

În primele șase luni ale anului, România a achiziționat alimente în valoare de aproape 6 miliarde de euro, echivalentul unei medii de 33 de milioane de euro zilnic. Comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, când zilnic se cheltuiau aproximativ 30 de milioane de euro pe importuri de alimente, creșterea este semnificativă, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.

„România, o țară cu un sol extrem de fertil, surprinde prin faptul că își asigură cea mai mare parte a alimentației din import. Privind la opțiunile din magazine, vedem un paradox de zi cu zi: carne procesată din Europa de Vest, produse lactate din centrul Europei, și dulciuri sau conserve provenite din diverse surse internaționale. Acest fenomen se întâmplă, cu toate că avem un trecut agricol bogat și un public tot mai mare care preferă produse autohtone”, explică Călin Costinaș, coordonator al grupului „Produs românesc” – Agrinnovator, din cadrul Clubului Fermierilor Români.

Costinaș subliniază un alt aspect intrigant: deși România produce agricultură, importă murături, fiind singura națiune din regiune care depinde de importuri de borcane pentru a-și susține industria conservelor.

Polonia, Ungaria și Bulgaria: surse majore pentru alimentele de pe mesele noastre

România se confruntă cu lipsa unui număr suficient de producători locali de alimente esențiale consumului zilnic, ceea ce duce la o creștere a importurilor, avertizează șeful Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.

Prof. Tudorel Andrei, autor al lucrării „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare”, relevă o creștere alarmantă a deficitului comercial anual mediu în raport cu Ungaria (de peste 7 ori), Polonia (mai mult de 12 ori) și Bulgaria (de peste 25 de ori).

Datorită lipsei capacităților mari de procesare a materiilor prime, România devine tot mai dependentă de importurile de produse agroalimentare, în special din țările Uniunii Europene.

Ungaria, Polonia și recent, Bulgaria se numără printre țările de unde România importă cel mai mult, conform volumului importat.

Produse din carne, lapte și ouă: Ungaria, suntem recunoscători!

Pe parcursul ultimilor 15 ani, majoritatea categoriilor de produse din Nomenclatorul Combinat, mai exact 20 din 24 de produse, au generat un deficit în comerțul cu Ungaria, menționează prof. Andrei.

În relațiile comerciale cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut importuri care au depășit exporturile, ceea ce reflectă un deficit concentrat în câteva categorii specifice de produse agroalimentare.

Din cele 20 de categorii de produse deficitare în relația cu Ungaria, trei au fost responsabile pentru mai mult de 50% din deficitul total. Acestea sunt: „Carne și organe comestibile” cu un deficit de peste 1,64 miliarde de euro (aproximativ 20,7% din total), „Reziduuri și deșeuri alimentare” adunate la alimente pentru animale, cu un minus de 1,33 miliarde de euro (16,8%) și „Lapte, produse lactate și ouă de pasăre”, cu un deficit de 1,67 miliarde de euro (14,7%).

Produse cerealiere, patiserie și carne: Mulțumim, Polonia!

În relația cu Polonia, principalele trei categorii deficitare sunt: „Preparate pe bază de cereale și produse de patiserie”, cu un deficit de peste 725 milioane de euro (14,2%), „Lapte, produse lactate și ouă de pasăre”, având un deficit identic de peste 725 de milioane de euro (14,2%) și „Carne și organe comestibile” cu un deficit de aproximativ 540 de milioane de euro (10,6%).

În tranzacțiile cu Polonia și Ungaria, se remarcă un deficit agravat la un număr restrâns de produse prelucrate, care joacă un rol major în alimentația românilor.

Legume, fructe, cafea și pește: Mulțumim, Bulgaria!

Acestea sunt principalele produse cu deficit comercial în relația cu Bulgaria. Dintre cele 24 de produse agroalimentare, 11 au stabilit un câștig comercial de 19 miliarde de euro, însă rămasele 13 au dus la un deficit de 11,6 miliarde de euro.

Producția de lapte: aproape la jumătate

„Lista exemplelor de produse agroalimentare cu deficit ar putea continua. Producem mai puțin chiar dacă cererea internă crește, grație veniturilor mai mari și ofertei variate din magazinele din toată țara”, explică Tudorel Andrei.

Cu regret, unitățile locale de producție nu au beneficiat de aceste transformări ale pieței interne, iar cererea a fost acoperită prin importuri semnificative, declară șeful INS.

Andrei oferă un exemplu din piața internă, menționând că România cultivă și exportă cantități mari de floarea-soarelui, procesată în unități internaționale, rezultat fiind produse principale și reziduuri ce pot forma un excelent nutreț pentru animale.