Fondurile de Pensii Private din România: Un viitor dedicat pensionarilor

Recent, un subiect neașteptat a captat atenția opiniei publice: un proiect de lege privind pensiile private a fost introdus discret în agenda ședinței de guvern din 8 august, la inițiativa Autorității de Supraveghere Financiară. Acesta a venit într-un moment agitat, când multe alte probleme și decizii politice își disputau prime-time-ul mediatic.

Intentia aparentă a fost ca legii să i se dea undă verde rapid, sperându-se că multitudinea de evenimente recente va distrage atenția publicului de la lacunele existente în reglementările actuale privind pensiile private.

Unul dintre factorii care a impulsionat această grabă a fost evaluarea planificată în 2025 de Comitetul pentru Piețe Financiare al O.C.D.E., cu intenția ca România să îndeplinească toate criteriile necesare aderării.

Proiectul de lege a fost deschis pentru consultare publică la Ministerul Muncii, chiar în perioada formării unui nou guvern, între 11 și 20 iunie. Din păcate, confuziile politice și lipsa mediatizării au împiedicat o discuție amplă despre această inițiativă importantă.

Autoritatea de Supraveghere Financiară dispune de un Grup Consultativ în domeniul protecției consumatorilor, însă activitatea acestuia pare să fi stagnat. De asemenea, nu au existat recomandări clare de la Grupul de Lucru pentru Pensii Private al O.C.D.E. privind nevoia de a insufla noi reglementări în acest sector.

Continutul Propunerii de Lege

Documentul explicativ al propunerii de lege subliniază necesitatea României de a îmbunătăți reglementarea pensiilor private, conform standardelor O.C.D.E., înainte de evaluarea aderării. Este indicată necesitatea unui cadru legal care să definească și să organizeze opțiunile de alocare a fondurilor acumulate pentru pensionare.

Este notabil că Grupul de Lucru pentru Pensii Private al O.C.D.E. a făcut doar o recomandare clară în această privință, ceea ce sugerează importanța acesteia în context internațional.

În pofida importanței subiectului, nici Consiliul A.S.F., nici grupurile de dialog nu au organizat dezbateri cu privire la recomandarea O.C.D.E, ceea ce lasă mult spațiu pentru critică și speculații.

S-a Lansat Consultarea Publică a Proiectului Ligiferării

După vacanța de vară, în septembrie 2024, a fost creat un grup de lucru care a inclus reprezentanți din diverse ministere și instituții, scopul fiind redactarea proiectului de lege. Proiectul a fost ulterior supus consultării publice, pressiunea termenelor O.C.D.E. determinând rapiditatea procesului.

Cu toate că proiectul a fost inclus rapid pe lista ședinței de guvern, poziția sa pe ordinea de zi și lipsa de informare prealabilă au stârnit nemulțumiri în rândul parlamentarilor și publicului.

Sindicatele și asociațiile de consumatori au rămas surprinse de lipsa de transparență, mai ales că planul de reglementare afectează un număr mare de contribuitori la fondurile de pensii private.

Proiectul propune modificări care să integreze aspecte din trei legi esențiale ale sistemului de pensii românesc. Aceste modificări, dacă vor fi adoptate, vor intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Reforma sistemului de pensii, începută între 2005-2008, a creat structura actuală a Pilonilor de pensii. Pilonul II, pensia privată obligatorie, continuă să fie un punct focal, menit să completeze pensiile publice prin contribuții individuale.

Dezbaterile asupra Modului de Plată din Pilonul II

Pilonul III, facultativ, include fonduri administrate privat pentru contribuțiile voluntare, iar Pilonul IV, pensiile ocupaționale, reprezintă un adaos oferit de angajatori și angajați. Subiectul controversat este însă modalitatea de plată din Pilonul II.

Pilonul II este esențial pentru suplimentarea pensiilor de stat. Acesta este finanțat prin contribuții obligatorii pentru cei sub 35 de ani și voluntare până la 45 de ani, contribuția fiind acum de 4,75% din venitul brut.

Fondurile de pensii private ajung la peste 8 milioane de participanți, cu active de peste 156 miliarde de lei. Industrie a peisajului asigurărilor a evidențiat constant randamentele fondurilor, Pilonul II câștigând un avantaj clar față de inflație și alți indicatori economici.

Totuși, propunerea de lege a stârnit dezbateri intense. Este important de semnalat că fără o comunicare clară și transparentă cu publicul și o educație financiară eficientă, cetățenii vor face dificil alegeri informate.

Corelările negative cu taxele crescute și deciziile de retenție a CASS pentru pensii numărul produc evaluări eronate și confuzie în rândul beneficiarilor.

Provocările Comunicărilor și Impactul asupra Industriei

Lipsa unei comunicări eficiente va afecta negativ percepția asupra Pilonului II, generând neîncredere printre contribuabili. Netăcerea autorităților la temerile publicului doar va agrava situația.

La pensionare, urmașii unui fond de pensii ar putea retrage toată suma acumulată, însă modificările legislative propun o limitare la 25% din totalul activului, o singură dată, înainte de demararea plăților lunare.

A.S.F. și Ministerul Muncii ar trebui să explice cum s-au decis limitele acestui avans și cum se va asigura sustenabilitatea pe termen lung a fondurilor.

Proiectul nu face distincții clare între tipurile de pensii private, ceea ce naște întrebări și îngrijorări cu privire la criteriile de alocare ale pensiilor și regulamentul de redistribuire.

Critici asupra modalității de calcul a pensiilor programate, corelate cu indemnizația socială pentru pensionarii din sistemul public au fost exprimate, evidențiind o posibilă lipsă de echitate și transparență în stabilirea nivelurilor de pensie.

Detalii Importante Despre Proiectul de Lege și Implicațiile Sale

Valoarea minimă necesară pentru a beneficia de o pensie privată include valorile medii și mediane ale conturilor Pilonului II și III, însă acest calcul a ridicat întrebări cu privire la echitatea redistribuirii în cadrul Pilonului II.

Așteptările cetățenilor privind accesul și controlul asupra fondurilor proprii se confruntă cu restricții și limitări noi, ceea ce ridică îngrijorări legate de protecția drepturilor de proprietate și de moștenire.

Industria pensiilor privilegiază durabilitatea și egalitatea, însă viitorii pensionari ar trebui să fie informați corect și să aibă opțiuni clare și transparente pentru a face alegeri informate, astfel încât să nu simtă că performanțele financiare individuale sunt diminuate.

Consultările sunt esențiale pentru a adapta această legislație complexă, care influențează în mod semnificativ viețile cetățenilor români, mai ales având în vedere impactul pe termen lung asupra pieței muncii și structurii financiare a țării.