INTERVIU Cum au ajuns două tinere de 24 de ani să imagineze pavilionul României de la Osaka, admirat de sute de mii de vizitatori. „Mai puțin înseamnă mai mult”
„Prin conceptul nostru simplu am vrut să scoatem în evidență valoarea noastră, inclusiv ca națiune”, spune Georgiana Muraru, arhitectă tânără care, împreună cu Anca Bodoloacă, a dezvoltat ideea creativă a pavilionului românesc. Într-un interviu, cele două povestesc despre concepția proiectului și despre emoțiile trăite atunci când au aflat că pavilionul va fi construit la Osaka. „La vârsta aceasta, e important să îți deschizi mintea și să accepți provocările”, mărturisesc ele.
- În primele trei luni de la deschiderea expoziției de la Osaka, pavilionul României a fost vizitat de peste 360.000 de persoane. Evenimentul mondial dedicat inovării, științei și dezvoltării sociale este deschis între aprilie și octombrie.
„Am investit mult suflet și efort în acest proiect. Am oferit tot ce am putut, în cele mai bune condiții posibile”, subliniază Anca Bodoloacă.
Povestea creației lor a început în 2023, când li s-a cerut să elaboreze un proiect în cadrul facultății. Doi ani mai târziu, după absolvirea Facultății de Arhitectură din București, ideea lor a prins formă la Osaka.
Debutul proiectului
Cele două studente au primit tema în anul 4, la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, care solicitase universităților de arhitectură propuneri pentru pavilion.
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a facilitat implicarea activă a studenților în procesul de creație.
„Acest proiect nu a fost unul suplimentar, ci a fost integrat în orele de atelier”, explică Anca.
„Cutia magică românească” și influențele japoneze
Proiectul „Romanian Magic Box”, sau „Cutia magică românească”, a fost conceput de Anca și Georgiana.
„Am început de la ideea de a transforma ceva simplu. Dorința a fost de a exprima valoarea noastră, atât ca indivizi, cât și ca națiune, și de a sugera că esența României este ascunsă într-o formă modestă”, povestește Georgiana.
Georgiana a fost inspirată de arhitectul japonez Tadao Ando și de operă sa, Church of the Light din Osaka – un exemplu de minimalism reinterpretat, caracterizat de o intrare îngustă și un design geometric simplu.
Această idee de simplificare se regăsește și în pavilionul României, printr-o intrare îngustă care se deschide substanțial. Georgiana deține imagini cu biserica pe telefon și le arată cu mândrie.
Simplitatea care aduce succesul
„Am dorit să creăm o cutie magică în care se petrec evenimente speciale. Esența proiectului este simplificarea, care atrage și captivează”, afirmă Anca.
Ambele precizează că tocmai această simplitate a fost cheia succesului lor.
„Proiectul se distinge prin simbolismul său interior și exterior, evidențiat prin materiale și parcursul în pavilion. Simplitatea aparentă a fost un factor decisiv pentru selecția sa, fiind o experiență care își dezvăluie complexitatea doar când este explorată”, explică Georgiana.
Pavilionul, cu o suprafață de 900 mp, include nouă zone tematice. Printre acestea, „Treptele Miracolului” oferă proiecții 3D ce recreate atmosferă din Salina Turda. Există și un restaurant cu specific românesc, alături de o zonă dedicată meșteșugurilor, unde sunt expuse obiecte din ceramică, lemn sau piele, și sculpturi din sare cu motive naționale.
„Conceptul de «mai puțin înseamnă mai mult» ne-a ghidat”, adaugă Anca.
Valorizarea patrimoniului românesc
Pe lângă influențele arhitectului japonez, Anca și Georgiana au fost inspirate de poezia lui Lucian Blaga, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”.
„Poezia a fost punctul nostru de referință, reinterpretată în Pavilionul nostru. Am căutat să surprindem simbolismul țării noastre, evitând reprezentările tradiționale ale arhitecturii locale”, explică Georgiana.
Versurile poeziei sunt proiectate în interiorul pavilionului, alături de imagini cu biserica scufundată din Geamăna, care a devenit o atracție turistică.
„Am inclus, de asemenea, imagini cu cariera de la Roșia Montană, un loc remarcabil pe care l-am descoperit în cadrul unui voluntariat. Proiectul ne-a oferit șansa de a împărtăși lumii fațetele mai puțin cunoscute ale României, ajutându-i chiar și pe români să își redescopere patrimoniul”, afirmă Anca.
Realizarea unei viziuni
În octombrie 2023, vestea că proiectul lor va deveni realitate le-a surprins. „Când am câștigat, nu conștientizam cu adevărat impactul. Era un proiect ca oricare altul în facultate, dar când am realizat că va fi construit, a fost o surpriză imensă”, spune Georgiana.
„Dintre numeroasele proiecte, alegerea celui conceput de noi a fost o mare onoare. Aceasta este o oportunitate extraordinară pentru noi”, recunoaște Anca.
Așteptând să vadă creația finalizată
Deși pavilionul a fost construit la Osaka, cele două nu au avut ocazia să-l vadă personal.
„Ne-am aflat la Tokyo pentru aspectele organizatorice înainte de construcția pavilionului,” povestește Anca.
Chiar dacă glumesc pe această temă, se justifică prin faptul că și-au dedicat mult timp pregătirii pentru licență.
Privind către viitor
Tinerele, acum la început de carieră, analizează posibilitățile de continuare a activității în arhitectură. Niciuna dintre ele nu are un plan clar, dar ambele sunt hotărâte să-și urmeze pasiunea.
„Lucrez deja într-un birou de arhitectură și mă străduiesc să mă dezvolt profesional. Visul meu este să pot sprijini studenții mai tineri și să mai colaborez cu Anca pentru alt proiect”, povestește Georgiana, zâmbind.
În timp ce Anca este mai rezervată cu planurile sale, admite că ar putea pleca în străinătate la un moment dat. „Vreau să acumulez experiență și să mă perfecționez, având în vedere și posibilitatea de a continua cariera într-o altă țară pe viitor”, declară ea.
Amândouă sunt de părere că tinerii nu ar trebui să respingă oportunitățile care li se oferă.
„Esențial este să nu ignori niciodată o oportunitate. Fiecare poate avea un scop, iar în arhitectură, deschiderea către noi experiențe este crucială”, subliniază Georgiana.
