Problemele frecvente ale conexiunii Wi-Fi în trenurile europene și soluțiile exemplare adoptate de țări avansate
Deși companiile feroviare din Europa pun accent pe conectivitatea la bord ca pe un avantaj semnificativ, pentru mulți călători, aceasta se dovedește a fi mai mult o provocare decât un beneficiu real.
Conform analistului Luke Kehoe de la Ookla, performanța conexiunii Wi-Fi în trenurile europene este, în general, insatisfăcătoare.
Viteza ridicată a trenurilor creează dificultăți pentru antenele Wi-Fi montate în vagoane sau pe telefoanele personale, acestea nereușind să mențină o conexiune stabilă între turnurile de telefonie mobilă, care se schimbă rapid.
„Când un tren accelerează la 200 km/h, dispozitivul poate traversa o nouă celulă la fiecare 45-60 de secunde,” explică Kehoe. „Această dinamică introduce o complicație tehnică denumită efectul Doppler.”
Acest fenomen apare deoarece mișcarea rapidă alterează frecvența semnalului, asemănător unei sirene care își schimbă sunetul, și poate perturba stabilitatea conexiunii.
Călătorii din trenurile franceze SNCF sunt avertizați printr-un mesaj că Wi-Fi-ul poate avea performanțe variabile din cauza acoperirii și vitezei, și sunt sfătuiți să evite streaming-ul video pentru a nu diminua lățimea de bandă disponibilă.
Însă, slaba performanță a Wi-Fi-ului din trenuri nu se datorează doar vitezei sau proximității turnurilor. Structura multor cabine nu permite frecvențelor radio să pătrundă eficient. „Anumite trenuri sunt echipate cu geamuri tratate sau metalizate care blochează semnalele,” afirmă Kehoe.
Acest design transformă cabina într-o veritabilă cușcă Faraday, un ecran electromagnetic care împiedică pătrunderea semnalelor wireless, la fel ca într-un lift.
Compania feroviară belgiană SNCB a decis să evite costurile mari asociate cu instalarea Wi-Fi, alegând să colaboreze cu operatorii de telecomunicații pentru a îmbunătăți calitatea semnalului prin modificarea ferestrelor pentru a susține mai bine recepția.
Această strategie implică o cerință pentru operatorii de telecomunicații de a spori calitatea semnalului în proximitatea căilor feroviare, conform purtătorului de cuvânt Tom Guillaume.
Regiuni cu conectivitate superioară
Frecvențele radio pentru 5G, alocate frecvent în Europa, nu se propagă eficient prin bariere naturale precum copaci sau vegetație, care sunt adesea întâlnite de-a lungul liniilor ferate, complicând conectarea directă cu dispozitivele din tren.
„De câte ori analizăm datele pentru rețelele mobile, observăm o scădere a performanței în timpul verii, din cauza densității vegetației,” adaugă Kehoe.
Combinând acest fenomen cu existența numeroaselor tuneluri din Europa, devine clar de ce asigurarea unei conexiuni Wi-Fi stabile în trenuri este un demers complicat, deși anumite țări fac față mai bine provocărilor decât altele.
Elveția se distinge prin performanța superioară a Wi-Fi-ului în trenuri, oferind viteze de aproape 30 de ori mai mari decât cele din Austria sau Țările de Jos. Este singura din studiul Ookla care a depășit 25 megabiți pe secundă la viteză de descărcare, minimul necesar pentru o experiență de internet fiabilă. La polul opus se află Olanda și Spania.
Pași spre modernizare
Pentru a îmbunătăți conectivitatea, anumite companii de transport feroviar apelează la tehnologii satelitare, explorând servicii oferite de operatori precum Starlink sau Eutelsat.
SNCF din Franța analizează utilizarea rețelelor de satelit, fiind interesată atât de sisteme americane, cât și de parteneriate cu Eutelsat, pentru a acoperi eventualele lacune de semnal pe rutele lor.
Deși sateliții sunt eficienți în contextul aviației, ei nu sunt o „soluție perfectă” pentru trenuri, ci mai degrabă o completare la strategiile deja existente.
„Chiar dacă se concentrează pe aducerea semnalului la tren, nu trebuie neglijat transmisia semnalului în interiorul trenului,” explică Kehoe.
De asemenea, echipamentele Wi-Fi și standardele utilizate joacă un rol crucial în determinarea calității serviciului oferit.
În Polonia, unde Wi-Fi-ul în trenuri încă folosește standarde vechi, precum Wi-Fi 4 lansat în 2009, răspândirea modernizărilor este esențială pentru a obține viteze și lățimi de bandă adecvate.
