Se închid perspectivele pentru un aliat al lui Putin din Europa
Milorad Dodik, un politician naționalist cunoscut pentru faptul că neagă genocidul de la Srebrenica din 1995, se vede în situația de a căuta sprijin din partea Moscovei, Budapestei și Belgradului după ce autoritățile electorale din Bosnia și Herțegovina i-au revocat funcția de președinte al entității Republika Srpska, dominată de sârbi, relatează CNN.
Dodik a afișat o atitudine calmă în fața vestii, provocând direct instituțiile care încercau să-i încheie mandatul.
„Și dacă refuz?”, a reacționat el.
Răspunsul ar putea veni curând.
Unul dintre susținătorii balcanici importanți ai președintelui rus Vladimir Putin, Dodik a gestionat puterea în Bosnia încă din 2006. Acordurile de pace de la Dayton din 1995 au pus capăt conflictului violent din fosta Iugoslavie, care s-a prăbușit în anii '90, stimulată de ambițiile Serbiei Mari urmărite de Slobodan Miloșevici, liderul sârb din acea vreme.
Deși pacea de la Dayton a pus punct războiului din Bosnia, a divizat țara pe baze etnice. Bosnia și Herțegovina se compun din două entități: Federația, unde bosniacii musulmani și croații împart conducerea, și Republica Srpska, dominată de sârbi. Un guvern central cu puteri limitate și un Înalt Reprezentant străin sunt responsabili de implementarea acordurilor de pace și menținerea stabilității.
Pedeapsa lui Dodik după nesupunerea față de Înaltul Reprezentant
Dodik, care a amenințat în repetate rânduri că va separa Republica Srpska de Bosnia și o va alipi Serbiei, a fost sancționat în februarie pentru nerespectarea deciziilor lui Christian Schmidt, actualul Înalt Reprezentant al comunității internaționale.
Recent, o instanță de apel a reconfirmat sentința de un an de închisoare și interdicția de a ocupa funcții publice timp de șase ani. Deși a evitat închisoarea prin plata unei amenzi, autoritățile electorale din Bosnia l-au demis automat în conformitate cu legea care prevede că orice oficial condamnat la peste șase luni de detenție este exclus din funcție.
După ani de zile în care a atacat instituțiile oficiale ale Bosniei, susținut de aliații săi și între timp nepenalizat de UE, Dodik și-a surprins susținătorii prin rapiditatea cu care autoritățile au aplicat decizia judecătorească.
„Începând din 2006, Dodik a erodat constant instituțiile bosniace, încercând să le slăbească din interior”, a declarat Arminka Helić pentru CNN, o supraviețuitoare a războaielor din anii '90 și acum membră a Camerei Lorzilor din Marea Britanie. „Nu cred că, după toate amenințările, se aștepta ca cineva să se împotrivească”, continuă ea.
Întrebarea este dacă Dodik va accepta situația sau va continua să lupte, se întreabă Arminka Helić.
Momentan, pare că a doua variantă este mai probabilă. Dodik a afirmat că va bloca organizarea de noi alegeri și a căutat susținere de la aliații săi din Belgrad, Moscova și Budapesta, recurgând chiar la forță, dacă va fi necesar.
„Predarea nu este o opțiune”, a declarat Dodik.
Susținerea aliaților săi internaționali
Rusia, care a văzut în Dodik un aliat pentru a semăna discordie în Balcani, a avertizat asupra riscului de a pierde controlul asupra regiunii. Ambasada rusă în Bosnia a declarat că țara comite „o greșeală istorică”.
Dodik, care de-a lungul timpului a avut multiple întâlniri cu Putin la Moscova, este susținut și de premierul ungar Viktor Orban. Orban a numit acțiunile Înaltului Reprezentant ca o tentativă de a elimina un lider împotriva planurilor globaliste impuse de străini.
Ministrul de externe al Serbiei, Marko Djurić, a afirmat că acțiunile lui Schmidt împotriva lui Dodik reprezintă „o vânătoare de vrăjitoare politică” și folosirea unor „metode nedemocratice” pentru a submina „voința poporului”.
