Banca Centrală menține dobânda cheie, preocupată de efectele inflației asupra deciziilor guvernamentale
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda de referință la 6,5%, conform anticipărilor generale, iar atenția economiștilor va fi îndreptată asupra comunicatului oficial pentru a înțelege cum estimează BNR efectele măsurilor fiscale asupra inflației.
Întâlnirea consiliului de administrație al BNR, programată pentru vineri, este esențială deoarece precede Raportul asupra inflației, care va dezvălui impactul noilor măsuri fiscale. Se anticipează că raportul va prezenta o creștere a inflației peste predicțiile anterioare, urmată de o reducere semnificativă în 2026, oferind în același timp și perspective asupra creșterii economice și a influenței politicilor fiscale, notează economiștii de la ING într-o informare adresată investitorilor.
Oficialii BNR au avertizat că inflația va crește substanțial în lunile următoare, depășind proiecțiile din mai 2025 pe termen scurt, acesta fiind primul semnal public după impunerea recentelor măsuri de austeritate fiscală.
Majorarea prețurilor la energia electrică din 1 iulie, precum și creșterea TVA-ului și a accizelor în luna august, vor contribui la menținerea inflației într-o zonă de o singură cifră în perioada următoare. Inflația din luna iunie a depășit deja așteptările, iar estimarea pentru anul în curs este de 7,9%, cu un maximum prognozat în septembrie-octombrie de peste 8,0%, conform analizei ING.
Alți analiști financiari sunt chiar mai pesimiști, anticipând rate ale inflației ce ar putea ajunge la 9% sau 10%.
BNR nu intenționează să crească dobânzile, dar nici nu va face rabat la prudență, evitând o relaxare prematură, în contextul în care așteptările inflaționiste pot crea vulnerabilități economice.
Moneda națională a României, leul, s-a menținut stabil între valorile de 5,060 și 5,080 de la începutul lunii iulie, iar BNR pare determinată să nu permită creșterea presiunilor inflaționiste cauzate de o eventuală depreciere a leului.
În ciuda stabilității actuale, leul continuă să fie semnificativ supraevaluat, iar presiunea asupra perechii valutare EUR/RON se menține. Deficitul mare de cont curent amplifică presiunea pe moneda națională, în timp ce piețele monitorizează atent progresul consolidării fiscale. Pentru finalul anului, estimarea noastră pentru cursul EUR/RON rămâne la 5,100, acesta fiind punctul de creștere prevăzut după vârful inflaționist, dacă nu apar schimbări majore, conform raportului ING.
În concluzie, economiștii subliniază că este de așteptat ca BNR să păstreze ratele dobânzilor la același nivel, afirmând că inflația cauzată de taxe nu poate fi controlată prin majorarea dobânzilor, și să se concentreze pe gestionarea lichidităților. Reducerea ratelor dobânzilor ar putea avea loc cel mai devreme în 2026.
