Percepția asupra Republicii Moldova în manualele liceale din Rusia: viziunea consilierului lui Putin. Imaginea României în context
Conform analizei realizate de comunitatea WatchDog, elevii liceelor din Rusia sunt învățați că Republica Moldova reprezintă „un teritoriu istoric al Rusiei, cu o legitimare slabă ca stat independent și susceptibil influențelor ostile externe”.
Vladimir Medinski, consilier al președintelui Putin, a coordonat redactarea manualelor de istorie pentru elevii claselor a 9-a până la a 11-a, care prezintă o viziune geopolitică distorsionată despre istoria Republicii Moldova, subliniază doctorul în istorie și expertul în securitate Artur Leșcu, în analiza sa intitulată „Istoria ca instrument politic: Republica Moldova în manualele rusești”, menționată de Radio Chișinău.
Conform expertului în securitate care a studiat aceste manuale de istorie, se indică faptul că Republica Moldova nu are un statut legitim ca stat suveran.
Manualele descriu integrarea Basarabiei în Imperiul Țarist și, ulterior, în Uniunea Sovietică drept acte de „reîntregire istorică”, iar evenimentele din 1940 sunt prezentate ca o „întoarcere la Rusia”, omisiunea fiind calificarea lor ca ocupație militară, conform analizei.
De asemenea, Republica Moldova este portretizată ca o creație artificială, generată în contextul politic și administrativ al Uniunii Sovietice. În cartea pentru clasa a X-a, la pagina 290, se menționează unirea Basarabiei cu Republica Autonomă Moldovenească, care aparținuse anterior de RSS Ucraineană, ca fiind formată RSS Moldovenească.
Se mai pretinde că, în 1991, locuitorii din Găgăuzia și Transnistria ar fi optat pentru menținerea URSS, spre deosebire de autoritățile de la Chișinău. Expertul sugerează că această interpretare este în favoarea narațiunii rusești privind legitimitatea mișcărilor separatiste, ignorând ilegalitatea referendumului din martie 1991 care nu a fost recunoscut de autoritățile centrale ale RSS Moldovenești.
În plus, orientarea europeană a Republicii Moldova este prezentată ca un factor de instabilitate, punând instabilitatea politică pe seama aspirațiilor pro-europene, nu ca și cum ar fi un proiect pentru democratizare și modernizare. Această abordare, subliniază autorul, pregătește tinerii din Rusia să privească favorabil potențiale conflicte în fostele republici sovietice.
„Narațiunile istorice nu sunt niciodată complet obiective. Ele servesc adesea pentru educația patriotică. Este natural ca lecțiile de istorie să evidențieze momentele de glorie ale trecutului. Totuși, este problematică folosirea lor pentru a justifica acțiuni politice contemporane și pretenții teritoriale”, concluzionează analiza WatchDog.
Imaginea României în manualele rusești
Aceeași analiză indică faptul că imaginea României este zugrăvită negativ, descriind o așa-numită „campanie naționalistă de incorporare” a Moldovei, iar Unirea din 1918 este calificată drept „ocupație”.
Este evident că nu se menționează nimic despre votul Sfatului Țării, despre căderea Imperiului Rus sau despre dorința majoritară a basarabenilor. În acest context, orice relație mai strânsă între Moldova și România este prezentată ca nelegitimă și periculoasă, urmărind să întărească ideea unei identități distincte a Moldovei, cu înclinații tradiționale pro-ruse.”
