Zi de doliu național în România

Zi de doliu național în România
Drapelul național arborat în bernă, în zi de doliu național. FOTO: Inquam Photos / George Călin

Pe 7 august 2025, România marchează o zi de doliu național în memoria lui Ion Iliescu, fostul președinte, care a încetat din viață la vârsta de 95 de ani. Iliescu va fi înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Militar Ghencea III.

Guvernul a decis declararea zilei de 7 august 2025 ca zi de doliu național într-o ședință extraordinară ce a avut loc marți seara.

În această zi, toate instituțiile statului vor arbora drapelul României în bernă, conform legislației în vigoare.

În ce constă o zi de doliu național:

  • Drapelul național va fi coborât în bernă la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ, cultură, și la misiunile diplomatice ale României, precum și la punctele de trecere a frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări. Pavilionul va fi arborat astfel pe nave și ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.
  • Această măsură este valabilă și pentru persoane fizice care aleg să arboreze drapelul acasă.
  • Posturile de radio și televiziune și instituțiile de cultură vor modifica programul pentru a reflecta această zi de doliu.

Ion Iliescu a condus România în perioadele 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004, având un impact semnificativ în politica postdecembristă. Ca primul președinte ales după Revoluția din 1989, Iliescu a jucat un rol crucial în tranziția către democrație, sub administrația sa România adoptând Constituția din 1991, dezvoltând instituții democratice și lansând reforme economice și politice. Guvernul a anunțat organizarea unor funeralii de stat pe 6 și 7 august 2025 în onoarea sa.

Detalii privind ceremoniile de înmormântare

09:00-09:50 Sosirea invitaților la Palatul Cotroceni

10:00 Scurt moment de rugăciune

10:10 Ceremonialul Gărzii pe Catafalc

10:15 Moment de reculegere

10:16 Ridicarea sicriului de pe catafalc

  • Sicriul este dus spre ieșirea oficială de la Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);
  • La Copertină, sunt aliniate Șiruri de Onoare formate din militari și Muzica Militară Onorifică;
  • Clopotul Bisericii Cotroceni va răsuna.

10:20 Plecarea procesiunii de la Copertină

  • Cortegiul funerar se îndreaptă spre Biserica Cotroceni.

10:30-11:30 Slujba de înmormântare

11:15 Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu la Palatul Cotroceni

11:35 Cortegiul Funerar părăsește Palatul Cotroceni, urmând traseul spre Biserica Cotroceni – Poarta Marinescu

11:40 Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – prezentă pe Platoul Marinescu

  • Garda oferă onoruri finale – inclinarea drapelului;
  • Intonarea Imnului Național;
  • Cortegiul trece prin fața Gărzii.

Cortegiul funerar se va deplasa pe Bulevardele Gheorghe Marinescu, Eroii Sanitari, Eroilor, pe Strada Bagdasar, Șoseaua Panduri, Bulevardele Geniului, Răzoare, Drumul Sării, Prelungirea Ghencea și Drumul Cooperativei pentru a ajunge la Cimitirul Ghencea III.

Cortegiul funerar ajunge la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare:

  • Sicriul va fi amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;
  • Formare și prezentare onor pentru cortegiul funerar;
  • Înmormântarea va avea loc doar cu familia și prietenii apropiați prezenți.

Ceremonie intimă la Palatul Cotroceni, miercuri seară

Miercuri seară, colaboratori apropiați și prieteni au adus un ultim omagiu lui Ion Iliescu într-o ceremonie privată la Palatul Cotroceni, unde sicriul său a fost depus.

Soția sa, Nina Iliescu, nu a fost prezentă la catafalc, dar o coroană de trandafiri albi, cu un mesaj de adio de la ea, a fost așezată acolo de dimineață: „Odihnește-te în pace. Cu adâncă durere, Nina.”

Slujba religioasă a fost condusă de episcopul vicar Timotei Prahoveanul, însoțit de un grup de preoți, diaconi și membri ai coralei „Tronos” de la Catedrala Patriarhală.

Printre cei prezenți la ceremonie s-au numărat Mugur Isărescu, Rodica Stănoiu, Petre Daea, Ioan Vulpescu, Viorel Hrebenciuc, Șerban Nicolae, Viorica Dăncilă, Valer Dorneanu, Mihnea Costoiu și Virgil Măgureanu.

Alte personalități importante au fost: prim-rabinul Rafael Shaffer, artistul Ștefan Câlția, fostul secretar de stat Victor Opaschi, directorul general Romfilatelia Cristina Popescu și scriitoarea Angela Martin.

Pe timpul nopții, lângă catafalc a rămas doar garda de onoare.

Prima zi a funeraliilor de stat

Miercuri, sute de persoane s-au perindat la Palatul Cotroceni pentru a se despărți de Ion Iliescu, fostul președinte. Alături de personalitățile politice, au venit și cetățeni din diverse regiuni ale țării.

Timp de mai multe ore, cei prezenți au așteptat răbdători pentru a trece pe lângă sicriul depus în Sala Unirii de la Cotroceni. O parte dintre ei au depus flori, alții s-au oprit în tăcere pentru un moment de reculegere.

Accesul vizitatorilor a fost controlat, aceștia fiind lăsați să intre în grupuri mici, pentru a evita aglomerația.

Fostul președinte Klaus Iohannis și actualul președinte Nicușor Dan nu au participat la eveniment. Totuși, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, ambii foști șefi de stat, au fost prezenți.

„Istoria va evalua moștenirea lăsată de Ion Iliescu, figura centrală a tranziției anilor '90. Este datoria noastră să clarificăm marile dosare ale acelei perioade pentru a ne asuma viitorul”, a declarat Nicușor Dan printr-un mesaj oficial. „Dumnezeu să-l odihnească!” a încheiat Dan.

Ion Iliescu a murit la 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, după ce fusese internat pentru tratament de cancer pulmonar. A fost primul președinte ales al României postcomuniste, servind trei mandate: 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004, apoi și-a încheiat cariera politică fiind senator.

Controverse politice privind doliul național

Decesul lui Ion Iliescu a dus la neînțelegeri în cadrul coaliției de guvernare, între PSD și USR. Membrii USR, conduși de Dominic Fritz, au contestat decizia de a declara doliu național și au refuzat participarea la ceremoniile oficiale, ceea ce a dus la proteste din partea PSD.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a comunicat decizia partidului de a boicota ședințele coaliției până când USR va demonstra o atitudine politică mai matură.

„Istoria nu poate fi rescrisă! Cei care judecă azi vor fi judecați și ei în viitor”, a adăugat Grindeanu, criticând ceea ce a numit formele de instigare la ură din partea liderilor USR, și reafirmând respectul PSD pentru instituțiile statului român.

O ședință a coaliției pentru finalizarea unui nou pachet de reforme a fost programată pentru miercuri la Palatul Victoria, dar tensiunile au amânat discuțiile.

Social-democrații au criticat atitudinea considerată lipsită de respect a USR față de primul președinte al României democratice, în contextul opoziției față de funeraliile de stat și doliul național.

„Din respect pentru victimele Revoluției și mineriadelor, USR a propus să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului, însă membrii USR nu vor participa la funeralii”, a afirmat Dominic Fritz pe Facebook.

Imediat, Marcel Ciolacu, fost premier și lider al social-democraților, a cerut colegilor să să ignore „mizeriile politice” și să nu se lase distrași de USR, fără a-i menționa direct.

Exemple recente de doliu național

  • Ultima dată, România a decretat doliu național pe 26 aprilie 2025 în onoarea papei Francisc, ziua fiind aleasă și pentru funeraliile de la Vatican.
  • În 14, 15 și 16 decembrie 2017, doliu național a fost declarat pentru regele Mihai I. Acesta a murit pe 5 decembrie 2017, în Elveția, iar funeraliile au avut loc pe 16 decembrie la Noua Catedrală de la Curtea de Argeș.
  • Ziua de 2 septembrie 2016 a fost de doliu național în memoria românilor decedați în cutremurul din centrul Italiei din 24 august 2016.
  • Pe 13 august 2016, doliu a fost declarat pentru regina Ana, cu funeraliile la Mănăstirea Curtea de Argeș.
  • România a mai ținut doliu pe 24 martie 2016 după atentatele din Bruxelles.
  • 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie 2015, doliu pentru victimele incendiului de la Clubul Colectiv.
  • Pe 26 iunie 2013, doliu pentru victimele accidentului de autocar din Muntenegru.
  • 18 aprilie 2010 a fost zi de doliu după accidentul aviatic de la Smolensk, ce l-a inclus pe președintele Poloniei.
  • 3 august 2007, funeraliile patriarhului Teoctist au fost zi de doliu național.
  • Alte zile de doliu includ: 8 aprilie 2005 pentru înmormântarea papei Ioan Paul al II-lea, 14 martie 2004 pentru victimele atentatelor din Spania, 14 septembrie 2001 pentru atacurile din SUA, 12 ianuarie 1990 pentru victimele Revoluției.
Recomandari
Show Cookie Preferences