Detalii nedezvăluite de SNSPA în dosarul acuzațiilor împotriva celor trei profesori

Detalii nedezvăluite de SNSPA în dosarul acuzațiilor împotriva celor trei profesori
Remus Pricopie, rectorul SNSPA. Foto: Silviu Matei / Agerpres

Un recent articol de investigație dezvăluie acțiunile SNSPA în cazul profesorilor Bulai, Pieleanu și Stanciugelu, acuzați de abuzuri sexuale. Cu toate acestea, universitatea a preferat să minimalizeze situația, calificând-o public drept un simplu „can-can” al presei.

În data de 8 iulie 2024, Ioana Moldoveanu, o jurnalistă de investigație, a trimis diverse întrebări către SNSPA pentru a aduna informații despre cazul lui Alfred Bulai. Cu toate acestea, universitatea nu a răspuns.

În perioada 5-6 august 2024, la nouă zile după publicarea investigației despre Alfred Bulai, atât Snoop, cât și alte entități media, au retransmis întrebările către SNSPA, dar universitatea a continuat să nu ofere niciun răspuns.

Pe 17 septembrie 2024, opt dintre cei 25 de jurnaliști implicați au hotărât să acționeze în instanță SNSPA, solicitând obligarea universității de a furniza informații de interes public.

La data de 24 februarie 2025, SNSPA a cerut instanței să respingă acțiunea, argumentând că jurnaliștii nu urmăresc un interes legitim, ci doresc să creeze materiale senzationale.

SNSPA a susținut că jurnaliștii, prinși în vâltoarea mediatică generată de ancheta despre Bulai, au solicitat dezvăluirea unor informații aflate deja sub investigare de către Parchet și Comisia de Etică.

Totuși, multe dintre întrebări au fost formulate inițial de Snoop cu 20 de zile înainte de apariția mediatizării intense.

Printre argumentele SNSPA de a nu oferi informațiile sunt:

  • Jurnaliștii nu sunt membri ai comunității academice SNSPA;
  • Nu este clar de ce sunt solicitate documente și informații despre activitatea universității;
  • Cererea de date include informații personale ale cadrelor didactice și studenților;
  • Nu sunt destinate publicului aceste informații.

Informații rămase confidențiale la SNSPA

  • Numărul total al plângerilor de hărțuire sau bullying împotriva personalului universității în ultimele două decenii, și măsurile luate.
  • Motivul pentru eliminarea în 2015 a cursului „Metode de cercetare calitativă a imaginii,” susținut de Alfred Bulai.
  • Măsurile adoptate în cazul de hărțuire din 2017 ce-l privea pe profesorul Ștefan Stanciugelu, inclusiv lipsa unui document care să confirme aceste acțiuni.

Situația profesorului Stanciugelu

Profesorul Ștefan Stanciugelu a devenit subiect al Comisiei de Etică în 2017, în urma trimiterii de imagini indecente unei studente. Alte două studente au relatat abuzuri similare pe rețele sociale și în interviuri, inclusiv tentative de sărut și avansuri nepotrivite.

Deși Stanciugelu a fost îndepărtat de la catedră, se speculează că ar fi primit o poziție mai bine plătită în cercetare. SNSPA nu a clarificat rolul actual al fostului profesor, susținând că informația nu este relevantă pentru public.

SNSPA evită să clarifice următoarele:

  • Detaliile colaborării curente dintre SNSPA și Ștefan Stanciugelu, inclusiv absența documentației oficiale privind rolul său actual.
  • Plângerile împotriva lui Marius Pieleanu și măsurile luate, dacă acestea există, precum și lipsa unui document care să ateste aceste măsuri.
  • Relația curentă dintre SNSPA și Marius Pieleanu și absența unei documentații care să clarifice aceste aspecte.

În continuare, universitatea afirmă că nu tolerează hărțuirea sau abuzul și promovează un mediu de respect și siguranță academică.

Ignorarea problemelor ridicate de studenți de către SNSPA

Comisia de Etică a inițiat anul precedent o anchetă asupra comportamentului lui Marius Pieleanu, după primirea a trei plângeri, într-o perioadă în care transparența este tot mai cerută de investigații jurnalistice.

Rezultatul parțial al investigației Comisiei de Etică a devenit cunoscut abia miercuri, 30 iulie, în contextul unor dezvăluiri critice cu privire la eșecul instituției de a gestiona asemenea cazuri.

Comisia admite tacit printr-un document adițional, nepublicat oficial, că lipsa de probe este o problemă majoră în anchetele privind hărțuirea, deoarece incidentele au loc în situații izolate.

Decizia poate fi contestată doar acum, la mai multe luni de la pronunțare, timp în care Pieleanu a continuat să predea studenților, care au ales să boicoteze cursurile. Ceea ce se întâmplă la SNSPA, și abordarea națională în educație față de astfel de probleme, sunt tratate detaliat pe site-ul Snoop.

Recomandari
Show Cookie Preferences