În România, unde nivelul de lectură este cel mai scăzut din UE, TVA-ul pentru cărți devine al doilea ca mărime

Pentru a controla deficitul bugetar ridicat, România a implementat măsuri de austeritate care au crescut TVA-ul la cărți de la 5% la 11%. Experții califică această decizie drept severă, având în vedere că românii citesc mult mai puțin decât media europeană.

Conform Eurostat, doar 30% dintre români au citit cel puțin o carte în 2022, comparativ cu media de 52% din UE.

Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, a subliniat că 2023 ar putea fi un an dificil pentru sectorul editorial, amintind de recentele probleme ale unui important distribuitor de cărți.

„Majorarea TVA-ului este drastică și va duce la dispariția unor librării și edituri”, afirmă el, anticipând noi închideri până la sfârșitul anului și solicitând eliminarea TVA-ului pentru cărți în loc de creșterea acestuia.

Mitrică sugerează că astfel s-ar contrabalansa și lipsa acțiunilor guvernamentale în educație și dotarea bibliotecilor publice.

În alte țări UE, TVA-ul la cărți este mult mai mic: 4% în Spania, 5,5% în Franţa, 7% în Germania, iar în Cehia și Irlanda este zero. În Danemarca, TVA-ul la cărți este de 25%, iar acum România este a doua după aceasta.

Ana Niculescu de la Cărturești observă că majorarea TVA-ului la 11% slăbește în continuare librăriile, contrar ideii de susținere.

„Pe o piață evaluată la 200 de milioane de euro, veniturile suplimentare din creșterea TVA-ului sunt neglijabile. Prețurile vor crește, vânzările vor scădea, iar editurile mici ar putea închide”, explică Ana Niculescu, menționând un studiu UE ce arată că o reducere minimă a TVA-ului îmbunătățește semnificativ vânzările de cărți.

Impactul se va resimți și asupra literaturii române, avertizează scriitorul Adrian Lesenciuc, printr-un „dublu impact negativ”. „Puterea de cumpărare va scădea, iar austeritatea va diminua vânzările și va duce la închiderea librăriilor și editurilor”, subliniază el.

Lesenciuc avertizează că o consecință majoră va fi revenirea la situația în care publicațiile sunt susținute financiar de autori, o situație asemănătoare cu cea din anii '90.