VIDEO: Dodon afirmă că un singur aspect tensionează relația cu România

Igor Dodon, lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a explicat într-un interviu poziția sa referitoare la UE, Rusia și aspirațiile de la alegerile parlamentare viitoare. Dodon critică cedarea suveranității economice către companii multinaționale, atrăgând paralele cu situația din România. Acest punct de vedere este similar cu cel al lui Vladimir Lipaev, ambasador al Rusiei, care a comentat despre pierderea suveranității României după aderarea la UE și NATO.

• Dodon s-a opus schimbării denumirii limbii oficiale din „moldovenească” în „română”, argumentând că ar contrazice realitățile istorice și juridice. La finalul discuției, întrebat în ce limbă s-a derulat interviul, a subliniat asemănările dintre cele două limbi dar a reafirmat poziția sa. De asemenea, el susține că Republica Moldova exportă mult mai puțin în UE comparativ cu perioada în care exporta în Rusia, deși datele oficiale demonstrează contrariul.

Perspectiva asupra Unirii

Interviul a avut loc la momentul în care partidul condus de Dodon, împreună cu alte formațiuni, se pregătea să se înregistreze ca bloc electoral. Comentariile din presă indică percepții despre o alianță politică influențată de Kremlin. În România, Partidul Socialiștilor este adesea etichetat ca fiind pro-rus, etichetă la care Dodon răspunde nu fără o oarecare reticență.

El subliniază legăturile strânse dintre România și Republica Moldova și pledează pentru respect reciproc, dar vede ideea unirii celor două țări ca fiind problematică. Dodon consideră că fiecare națiune ar trebui să-și păstreze identitatea și denunță ingerințele politice din ambele părți, considerându-le greșeli strategice.

Dodon deplânge implicarea politicienilor români în politica internă a Republicii Moldova și consideră că asemenea acțiuni nu sunt benefice relațiilor bilaterale.

Relațiile cu Rusia și Europa

Dodon critică implicarea conducerii Republicii Moldova în politica României și oferă exemple concrete de interferențe politice. De asemenea, el menționează vizite și interacțiuni care au creat tensiuni în relațiile bilaterale recente.

Dodon pledează pentru o abordare echilibrată în relațiile internaționale, promovând relații bune atât cu Rusia, cât și cu Europa, fără a accepta influențe externe care sfidează suveranitatea națională. El respinge etichetele propagandistice și pledează pentru neutralitate în fața presiunilor opozanților politici.

Criticile sale față de politica UE se concentrează pe cedarea suveranității economice către entități transnaționale și pe direcția militarizată spre care consideră că se îndreaptă Uniunea, lucru pe care nu dorește să îl vadă repetat în Republica Moldova.

Problemele exporturilor și viitorul economiei naționale

Dodon susține că există o penurie de cerere pentru produsele moldovenești în UE, în ciuda datelor oficiale care contrazic această afirmație cu cifre substanțiale de export. El folosește exemple concrete pentru a ilustra dificultățile economice cu care se confruntă țara după reorientarea exporturilor.

Într-o perioadă de tensiuni globale și regionale, el pledează pentru relații economice diversificate și susține că neutralitatea ar trebui să fie prioritatea politicii externe moldovenești.

Discuțiile despre limbă și identitate națională

Confruntându-se cu critici privind limba oficială, Dodon rămâne ferm pe pozițiile sale. Deși limbile moldovenească și română sunt asemănătoare, el argumentează că Republica Moldova are dreptul la propria identitate lingvistică, respectând relațiile prietenești cu România.