Horst Mahler, personaj controversat al istoriei germane, a decedat la 89 de ani

Horst Mahler, cunoscut pentru cofondarea grupului de gherilă radical de stânga, „Facțiunea Armatei Roșii” (RAF), și ulterior pentru pozițiile sale de extremă dreapta și negarea Holocaustului, a decedat la Berlin la vârsta de 89 de ani, potrivit anunțurilor presei internaționale.
În trecut, Mahler a fost încarcerat timp de un deceniu pentru implicarea sa în RAF, o organizație radicală care a desfășurat atacuri violente în anii '70 și '80. Acţiunile grupului au inclus asasinate, atentate cu bombă şi răpiri notabile, precum cea a lui Freddy Heineken, renumitul director al unei mari companii de bere, care a fost deținut ca ostatic de această grupare.
După ce a schimbat direcția politică și s-a asociat cu partidul de extremă dreapta Partidul Național-Democrat (NPD) în anul 2000, Mahler a fost din nou închis, inclusiv pentru propagarea urii rasiale.
Mahler, născut în 1936 în localitatea Chojnów, care acum face parte din Polonia, provenea dintr-o familie de naziști, deși părinții săi aveau origini evreiești.
În 1945, spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Mahler, împreună cu mama și frații săi, a fugit către vest, stabilindu-se în Naumburg, pe măsură ce trupele sovietice se apropiau.
Profilul lui Horst Mahler
În 1949, tatăl lui Mahler, care fusese eliberat din detenția americană, s-a sinucis. Ulterior, familia s-a mutat în Berlinul de Vest, unde Mahler și-a continuat studiile în drept.
În timpul studenției, Mahler s-a alăturat unei fraternități de dreapta, însă ulterior a trecut la stânga, devenind membru al Partidului Social-Democrat. A fost exclus după ce s-a afiliat unei organizații studențești socialistă.
În 1968, a primit o sentință de 10 luni cu suspendare pentru participarea sa la protestele violente împotriva editurii Axel Springer, în contextul tentativei de omucidere asupra liderului studențesc de stânga Rudi Dutschke.
Profesia lui Mahler inițial a fost de avocat în drept comercial, dar a ajuns să reprezinte în instanță activiști de stânga, printre care Andreas Baader și Gudrun Ensslin, cunoscuți pentru incendierea unor centre comerciale din Frankfurt.
Baader și Ensslin, care și-au asumat titulatura de „Facțiunea Armatei Roșii”, proveneau din mișcările studențești și au îmbrățișat protestele contra Războiului din Vietnam. Mahler s-a alăturat acestui grup influent.
În 1970, Mahler a călătorit în Iordania alături de alți membri ai grupului pentru a se antrena cu gherilele palestiniene.
Transformarea politică a lui Mahler
După întoarcerea în Germania, Mahler a fost condamnat la închisoare pentru contribuția sa la activitățile „Facțiunii Armatei Roșii” și evadarea lui Baader. Printre cei care l-au apărat în acea perioadă s-a numărat și viitorul cancelar Gerhard Schröder.
În perioada de detenție, Mahler a declarat că a renunțat la ideologiile marxist-leniniste care l-au ghidat anterior.
Spre sfârșitul anilor 1990, Mahler s-a exprimat împotriva imigrației pe care o considera amenințătoare pentru identitatea națională a Germaniei.
În 2000, el a aderat la NPD, un partid care susținea politici de extremă dreapta, și a lucrat la apărarea acestuia într-un proces de interzicere, care s-a soldat cu eșec în 2003.
În 2005, Mahler a fost condamnat din nou pentru discursuri de ură împotriva evreilor, un judecător afirmând că Mahler nu și-a ascuns intenția de a continua să promoveze astfel de idei.
În 2009, Mahler a primit o altă condamnare pentru incitarea la ură, continuând să nege existența Holocaustului și să conteste victimele evreiești sub regimul lui Hitler.
Liberat din motive de sănătate în 2015, după care i s-a amputat un picior, Mahler a fost arestat din nou în 2017 pentru acuzații similare, fiind eliberat în 2020.