Conflictele dintre magistrați și politicieni și cum un simplu voiaj cu autobuzul poate oferi claritate
Observ reacțiile aprinse ale magistraților cu privire la reforma pensiilor propusă de liderii politici și mă gândesc, inevitabil, la situația celorlalți pensionari. Mulți seniori din România se descurcă cu o pensie lunară medie de aproximativ 2.700 de lei, însă nu beneficiază de grupuri puternice care să le susțină interesele.
Elena Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, a acuzat recent că Nicușor Dan își dorește o justiție obedientă, după ce președintele a criticat haosul din procedurile de pensionare ale judecătorilor și procurorilor.
Potrivit Asociației Forumul Judecătorilor, modificarea legii pensiilor magistraților ar putea duce la pensionarea sau demisia a peste 1.000 de magistrați.
Această organizație subliniază că este vorba despre acei judecători și procurori care, în ultimii ani, au apărat ferm independența justiției împotriva unor atacuri fără precedent.
Claudiu Drăgușin, un alt judecător din CSM, a criticat recent și l-a comparat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, afirmând pe rețelele sociale că prietenul său, un neurochirurg, i-a explicat consecințele atunci când nepricepuții iau locul profesioniștilor într-o sala de operație.
Drăgușin susține că, atunci când distrugi sistemul de justiție, deschizi calea fiecărei dictaturi, această lecție fiind confirmată de istorie.
Evident, justiția joacă un rol esențial în menținerea unei democrații sănătoase. Însă, ca cetățean obișnuit în România, trebuie să ai nervi de oțel pentru a suporta toate aceste confruntări pline de vehemență și egoism.
Guvernul și președintele par să urmărească un scop legitim: ajustarea sistemului de pensii pe baze mai echitabile, nu atacarea justiției. De altfel, reforma pensiilor speciale este esențială pentru accesarea fondurilor europene din Programul Național de Redresare și Reziliență.
Paralele cu situația din Polonia
Analizând cifrele actuale, pensia medie bazată pe contributivitate în România este de aproximativ 2.776 lei, în timp ce pensia medie a magistraților depășește 25.000 lei. Comparativ, aceasta este de aproape zece ori mai mare.
În Polonia, o altă țară europeană, pensia medie este între 3.500 și 4.100 lei, iar magistrații primesc în jur de 9.700 lei, având salarii care variază între 7.100 și 23.776 lei.
Pentru a concluziona, un magistrat din Polonia câștigă, la pensie, de trei ori mai mult decât un cetățean obișnuit, pe când în România, raportul este aproape de 10 la 1.
Astfel de diferențe nu se întâlnesc în alte state membre ale Uniunii Europene. Deși nu am examinat fiecare dintre cele 27 de țări membre, am convingerea că situația din România este unică.
O analiză realizată de RISE Project în 2020 arăta că cetățeanul român, unul dintre cei mai săraci din UE, suportă, de fapt, costurile cu salarizarea celui mai bine plătit magistrat din Uniune.
Nu cred că de atunci situația s-a schimbat.
România, între dezvoltare și provocări economice
De la 1 august, cu implementarea primului set de măsuri de austeritate, povara ajustării deficitului bugetar devine una colectivă, bazată pe principiul solidarității. Aceasta implică majorări de TVA, accize și reducerea multor scutiri fiscale. Prețurile produselor precum alimentele, medicamentele și carburanții vor crește semnificativ.
Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei vor contribui cu 10% din diferența dintre această valoare și pensia lor la sistemul de sănătate. Economiștii afirmă că suntem o țară dezvoltată, iar serviciile medicale de calitate necesită o finanțare adecvată.
Există o mulțime de foști profesori, ingineri și medici al căror venit la pensie este între 3.000 și 4.000 de lei. Această sumă, deși necesară pentru subzistență, nu asigură confort financiar, mai ales în orașe mari precum București.
În contextul economic actual, statul recurge la aceste fonduri mici, permițând astfel trimiterea lor către sistemul medical.
V-ați întrebat vreodată de ce mulți pensionari iau transportul în comun pentru a merge la piețe mai îndepărtate? Asta pentru că prețurile sunt mai mici și astfel reușesc să economisească 10-15 lei per cumpărături.
Am considerat necesar să subliniez acest aspect pentru cei care nu înțeleg impactul pe care o contribuție suplimentară de 50 de lei la o pensie de 3.500 lei îl poate avea asupra unui pensionar.
Jurnalista Sabina Fati arată că magistrații dețin multiple mecanisme de presiune asupra politicienilor, motiv pentru care reacționează ferm la adresa lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan, având deja precedente în a obtine compensații substanțiale prin decizii judecătorești.
Totuși, întrebarea rămâne: ce înțelege omul de rând, călătorind cu autobuzul să își facă aprovizionarea, din aceste conflicte între puterile legislativă, executivă și judecătorească?
Mai poate el avea încredere că e corect să participe la acest efort comun și că nu este, de fapt, înșelat?
