„Cine ar putea crede că Rusia se va opri la Ucraina?” Expertizele referitoare la posibilele ținte ale lui Putin, inclusiv Moldova, România, Polonia și țările baltice

Autoritățile din Franța consideră că Moscova ar putea extinde invazia militară în alte țări europene după Ucraina. Confruntarea cu Europa a început, deocamdată prin metode non-militare. Întrebarea care persistă este: ce se va întâmpla în viitor? Este subliniată în analizele din presa franceză, avându-l în vedere pe președintele Emmanuel Macron, care a evocat această ipoteză și a menționat chiar și România și Republica Moldova.

„Cine ar putea crede (…) că Rusia actuală se va opri la Ucraina?”, a afirmat Emmanuel Macron în discursul său televizionat de marți seară. În același timp, numeroase capitale occidentale atenționează cu privire la riscul unui război în Europa înainte de sfârșitul acestui deceniu.

Acesta este un avertisment serios, într-un discurs menit să crească gradul de conștientizare a francezilor față de tulburările geopolitice de acum – de la suspendarea ajutorului american pentru Kiev, până la summitul european extraordinar dedicat apărării.

„În acest context, cine ar putea crede că Rusia actuală se va opri la Ucraina? Rusia a devenit, și pentru anii care urmează, o amenințare pentru Franța și Europa”, a reiterat Macron în discursul său televizionat din miercuri, 5 martie.

Înainte de aceste declarații solemne ale președintelui francez, mai multe țări europene au lansat avertismente, fie ele oficiale sau nu: după conflictul actual din Ucraina, care se află acum în al patrulea an, Vladimir Putin ar putea avea noi planuri de expansiune față de Occident, conform unei analize publicate de France info.

„Un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”

Totul a început cu o notă secretă a armatei germane, dezvăluită de ziarul Bild în ianuarie 2024. Aceasta, deși nu era decât un scenariu de pregătire, anticipa o ofensivă rusă pe frontul estic al NATO, cu perspectiva unui al treilea război mondial în vara lui 2025, reamintește France info.

Mai multe servicii de informații au susținut ideea unui atac iminent al Rusiei asupra uneia sau mai multor țări vestice. „Kremlinul probabil anticipa un conflict cu NATO în următorul deceniu”, se arată într-un raport al serviciului secret estonian din februarie 2024.

Pe parcursul lunilor de război, teama de un conflict pe termen mediu a crescut. „Din punct de vedere uman și material, forțele ruse vor fi probabil capabile să lanseze un atac asupra NATO încă din acest deceniu”, a declarat Bruno Kahl, directorul serviciilor de informații germane, în fața Bundestagului, în mijlocul lunii octombrie. În opinia sa, „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”.

La mijlocul lunii februarie, și serviciile de informații daneze au invocat posibilitatea unui „război pe scară largă” purtat de forțele ruse până în 2030. „Rusia va fi probabil mai dispusă să utilizeze forța militară într-un război regional împotriva uneia sau mai multor țări europene membre NATO, dacă aceasta va percepe NATO ca fiind slăbită militar sau divizată politic”, avertizau raportul.

Aceste scenarii par a fi din ce în ce mai credibile pe fondul politicii lui Donald Trump, a cărei administrație a suspendat ajutoarele militare și schimburile de informații cu Ucraina, diminuând astfel frontul occidental împotriva Moscovei.

Economia rusă deja în regim de război

Kremlinul nu a așteptat însă revenirea unei administrații imprevizibile pentru a justifica temerile țărilor care se tem de un nou conflict global.

În noiembrie, deputații ruși au aprobat un buget pentru perioada 2025-2027, care include o creștere de 30% a cheltuielilor militare în acest an. Cheltuielile de apărare ar putea ajunge la aproape 13.500 de miliarde de ruble (aproximativ 140 de miliarde de euro) în 2025, reprezentând mai mult de 6% din PIB-ul Rusiei.

Aceasta confirmă tendințele anterioare; în 2024, bugetul militar național a crescut deja cu aproape 70% comparativ cu 2023.

În general, din 2022, odată cu invazia Ucrainei, Kremlinul și-a redirecționat economia spre efortul de război. Statul dezvolta rapid complexul militar-industrial, inclusiv prin recrutarea a sute de mii de angajați, o strategie ce a condus la o creștere a inflației, conform analizei Franceinfo.

Posibilele ținte ale lui Putin

Ce scop are acest efort colosal al Rusiei, care alocă cel puțin 40% din bugetul federal pentru 2025 apărării și securității naționale? Unde ar putea decide Vladimir Putin să intervină militar? „Obiectivul real de expansiune al lui Vladimir Putin este ideea de „lume rusă”, de „Russki Mir””, explică Aurélien Duchêne, autor al lucrării „La Russie de Poutine contre l’Occident”.

„În această viziune, Rusia ar avea drept de control asupra tuturor teritoriilor populate de o minoritate rusofonă sau etnică puternică: în Estonia, Transnistria sau Georgia”, spune specialistul.

Rusia a invadat deja Georgia în 2008 pentru a-și asigura controlul asupra regiunilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia, iar Kremlinul a fost acuzat de Uniunea Europeană pentru amestecul în alegerile parlamentare recente.

În Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă din Moldova, Rusia folosește aprovizionarea cu gaz pentru a menține controlul asupra regiunii și a se opune guvernului.

Aici, administrația actuală a denunțat ingerințele în alegerile prezidențiale recente, în timp ce țara urmărește să adere la Uniunea Europeană pentru a se proteja de tentativele de destabilizare. Aderarea a fost începută în iunie anul trecut, în paralel cu negocierile cu Ucraina.

Țările baltice și nordice, în alerta față de posibile amenințări

Dintre statele baltice, Estonia este cea care se teme cel mai mult că ar putea deveni ținta Moscovei în anii următori. Aceasta are o minoritate rusă semnificativă, pe care Kremlinul ar putea încerca să o exploateze.

Și în acest caz, avantajul numeric al occidentalilor este cel mai scăzut”, analizează Aurélien Duchêne. Împreună cu vecinii, Tallinnul se pregătește de construcția câtorva zeci de buncăre de-a lungul graniței de 338 km cu Rusia.

De cealaltă parte a Mării Baltice, Norvegia, Suedia și Finlanda se simt, de asemenea, sub amenințare. „Suedia nu este în război, dar nu este nici în pace”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, la câteva luni după integrarea Suediei în NATO.

„Există multe intenții rele din partea Rusiei și trebuie să ne obișnuim cu această nouă normalitate”, a adăugat președintele finlandez Alexander Stubb, subliniind că țara sa este familiarizată cu acest comportament.

Frontiera lungă de peste 1.300 km dintre cele două țări s-a închis treptat, în timp ce o nouă bază NATO este planificată la aproximativ 200 km de Rusia, conform anunțului Ministerului Finanțelor din Finlanda.

Moscova, cu ochii pe România, Moldova și Polonia?

Referitor la România, menționată de Emmanuel Macron, Moscova este acuzată că ar fi intervenit în recentele alegeri prezidențiale. Candidatul pro-rus Călin Georgescu, care a surprins prin rezultate în primul tur, a fost acuzat de „declarații false” după anularea alegerilor. Președintele proeuropean a demisionat în februarie, ca urmare a cererilor populației.

Kremlinul ar putea utiliza această criză pentru a interveni în România, stat NATO din 2004 și UE din 2007? „Rusia este mai atașată de Ucraina decât de Moldova sau România”, a afirmat Jean Radvanyi, autor al lucrării „Russie, un vertige de puissance”.

Este însă posibil ca planurile militare ale Rusiei să se extindă mai departe, inclusiv spre Polonia? Polonia, care se învecinează cu Ucraina, cu Belarus - un aliat pro-Moscova - și cu enclava rusă Kaliningrad, ar putea fi un punct de interes pentru Kremlin.

„Se discută din ce în ce mai multe despre această zonă de contact, cu perspectiva ca rușii ar putea invada pentru a izola statele baltice”, avertizează Aurélien Duchêne.

Conștientă de potențialele planuri ale lui Putin, Polonia a anunțat pe 10 februarie un plan de investiții de 155 de miliarde de euro pentru 2025, destinat apărării și securității.

În prezent, Rusia nu a inițiat o nouă „operațiune specială” – termenul folosit pentru invazia din Ucraina – în alte țări vestice. Cu toate acestea, capitalele europene rămân vigilente față de „intențiile de expansiune” neîntrecute, subliniază Aurélien Duchêne. „Conceptul de „lume rusă” va supraviețui lui Vladimir Putin. Atâta timp cât Rusia nu a pierdut în Ucraina, nu își va abandona visul de imperiu colonial”, concluzionează expertul.

Primul pas: războiul hibrid

La mai bine de treizeci și cinci de ani de la prăbușirea blocului comunist susținut de Moscova, „riscul de conflict pe continentul european, în Uniunea Europeană, nu a fost niciodată atât de crescut”, a указat recent ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot.

Această idee a unui conflict cu Rusia dincolo de Ucraina trebuie să fie luată în serios, explică Aurélien Duchêne în cea mai recentă carte, menționând că Vladimir Putin duce deja un război împotriva Occidentului.

Nu în aceleași modalități ca „operațiunea sa specială” din Ucraina, unde forțele sale militare se angajează într-o bătălie deschisă, ci prin metode multiple, un război multifacetat, adică un război hibrid. Aceasta este în serviciul unei strategii: slăbirea puterilor pentru a le răsturna din interior”, explică el.

Prin ce metode? Folosind acțiuni teroriste, atacuri cibernetice, război informațional, economic, energetic și agricol, presiuni migratorii, operațiuni de destabilizare, sprijin pentru partidele liberale și populiste.

Această apărare hibridă este acum centrală în gândirea strategică a mai multor puteri europene, de la Londra la Paris, prin Berlin, Polonia, țările baltice și Scandinavia, conform La Croix.

„Nu putem exclude acțiuni militare ale lui Putin împotriva vecinilor”

Dar putem considera serios că armata rusă, dacă nu ar fi oprită, ar putea pătrunde în Moldova și România? Și poate și în Polonia, țările baltice și Finlanda, așa cum arată opiniile guvernelor acestor țări și aliatilor din NATO, se întreabă Laurent Larcher în La Croix.

Referitor la Republica Moldova și România, observatorii semnalează că Rusia are deja un rol activ. Și cum? Prin intervenția în alegerile din toamna anului trecut, susținând candidatul pro-rus.

În Republica Moldova, Moscova beneficiază deja de un punct de sprijin în Transnistria, o zonă separată care aspiră la atașarea la Rusia. O regiune străină de pro-ruși, în mâinile milițiilor și soldaților ruși, care ar putea reproduce un scenariu similar cu cel din Donbas sau Crimeea, crede Larcher.

Este o invazie militară a acestor țări credibilă? „Comportamentul lui Vladimir Putin în Ucraina arată că nu mai putem exclude cu siguranță faptul că va întreprinde acțiuni militare împotriva vecinilor săi”, notează Jean Radvanyi, autorul lucrării Russie, un vertige de puissance.

Totuși, adaugă el, „dificultățile întâmpinate de armata rusă în Ucraina sunt bine cunoscute de Kremlin. Ucraineanii, deși beneficiază de ajutoare din partea Statelor Unite și europenilor, nu se pot compara cu puterea NATO. Aceste considerații ar trebui să le trezească gândurile rușilor.” Mai ales că, completează el, „atașamentul rușilor pentru Ucraina este mult mai puternic decât pentru Moldova sau România”.

„Tentația de a nu se opri la Ucraina este foarte puternică la Moscova”

Totuși, coeziunea Alianței Atlantice a avut de suferit la revenirea lui Donald Trump în funcție, ceea ce a slăbit securitatea Europei.

În acest context, generalul Benoît Durieux, co-autor al lucrării Maîtres de la stratégie, consideră că „nu este deloc responsabil în zilele noastre să avem convingerea că conflictul ucrainean ar fi limitat doar la Ucraina.”

Înainte de invazie, Putin și-a anunțat intențiile, inclusiv dorința de a readuce NATO la frontierile sale din 1997”, reamintește generalul. Acestea se referă la frontierele Pactului de la Varșovia, cu excepția Germaniei de Est.

Mai mult, generalul Durieux observă că „rezistența neașteptată a Ucrainei a determinat Rusia să dezvolte o industrie și o economie de război care nu sunt favorabile unei reveniri la pace. Prin urmare, este razonabil să presupunem că tentația de a nu se opri la Ucraina este foarte puternică la Moscova”, concluzionează generalul.