VIDEOINTERVIU: „Va veni vremea scadențelor și a analizelor”. Claudiu Târziu, cofondator AUR, critică pe George Simion și Călin Georgescu / Opinii despre legionarii care „s-au sfințit” în închisorile comuniste

Claudiu Târziu, cofondator al AUR și europarlamentar, consideră că absența unui „candidat de siguranță” în cazul în care Călin Georgescu nu poate concura la prezidențiale a fost o greșeală. Târziu a declarat că AUR nu s-a identificat complet cu Georgescu, dar l-a susținut pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor. Atunci când a fost întrebat despre susținerea Mișcării Legionare, Târziu a evitat un răspuns direct, menționând că a militat pentru drepturile unor legionari care „s-au sfințit” în închisorile comuniste.

• Târziu a subliniat faptul că nu a fost prezent la ședința în care s-a decis sprijinirea lui Georgescu la alegerile prezidențiale, deși informase pe George Simion că nu va putea fi în țară. El consideră că, dacă ar fi fost acolo, ar fi solicitat un „candidat de siguranță” pentru a evita o eventuală situație în care Georgescu nu ar putea candida.
• "România nu are viitor decât în Uniunea Europeană și NATO, dar ca partener egal, nu ca o slugă: „ROexit ar fi un act de sinucidere curată”.
• Târziu îl consideră pe fondatorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, și pe Ion Antonescu „personaje istorice” și critică legea care interzice promovarea fascismului și Mișcării Legionare, afirmând că limitarea discuțiilor pe aceste subiecte nu este democratică.
• Cofondatorul AUR subliniază că mulți legionari au suferit nedreptăți în anii '90, când au fost refuzate despăgubirile pentru deținuții politici.

Motivul atacului la adresa lui Călin Georgescu după interviul de la Natalia Morari: "A lăsat să se înțeleagă ceva grav"

- Ați scris pe Facebook un mesaj din care se putea înțelege că ați atacat propriul candidat. I-ați cerut lui Georgescu să clarifice unele afirmații din podcastul Nataliei Morari. Ne referim la denumirea de „popor moldovenesc” și la afirmația că nu este momentul să discutăm despre unirea cu România. Este un semnal că AUR vrea să-și retragă sprijinul pentru Georgescu? – Claudiu Târziu: În primul rând, postarea mea nu a fost un atac la adresa domnului Călin Georgescu. Am atras atenția că el a lăsat să se înțeleagă ceva grav într-un interviu cu o persoană controversată din Republica Moldova, care ne este o susținătoare a filorusismului.

I-am solicitat domnului Georgescu, în calitate de președinte al Consiliului Național de Conducere, să explice utilizarea sintagmei „popor moldovenesc”, care îl diferențiază pe cetățenii din Republica Moldova de restul națiunii române.

- Dar cum ar trebui să se numească, totuși, acest popor care, conform ultimului recensământ, s-a declarat „moldovean” în proporție de 77%? - Moldoveni, deoarece identitatea noastră națională nu contrazice regionalismele. A fi moldovean nu reprezintă o contrazicere a faptului că suntem români.

Nu e nimic greșit în a te identifica moldovean, dar este important de subliniat că acest lucru nu contrazice identitatea românească. Propaganda rusească a creat confuzii, făcându-i pe mulți să creadă că a fi moldovean diferă de a fi român.

- Cum ar fi trebuit să se exprime Georgescu? - Putea folosi termenul „cetățeni ai Republicii Moldova”, deoarece această națiune există ca stat, iar majoritatea locuitorilor sunt și cetățeni români.

- Georgescu a afirmat că nu este momentul pentru discuții despre unirea dintre cele două țări? - Cred că dorința sa a fost de a face o concesie gazdei, invocând rezultatul unui referendum legat de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Deși rezultatul a fost aproape egal, nu există date actuale despre dorința populației din Moldova de a se uni cu România.

- Există sondaje care sugerează că majoritatea nu dorește unirea. - Sondajele nu este echivalente cu votul.

- Deci nu este necesar un referendum. – Da. Nu trebuie un referendum, având în vedere că în trecut nu a fost întrebat chiar nimeni în legătură cu modificarea granițelor.

Despre unirea cu Republica Moldova: "Nu este un lucru nemaipomenit"

- Cum ar putea România să se unească cu Moldova dacă majoritatea cetățenilor nu își doresc? - Nu știm dacă nu își doresc, poate fi vorba despre voința democratică a Parlamentelor de la Chișinău și București. Procesul de reunificare este deschis, așa cum a fost declarat de Parlamentul României în 2018, așteptând exprimarea voinței politice a fraților din Moldova.

- Cunoașteți că acolo există partide pro-europene, dar și anti-europene, iar deciziile politice nu sunt probabil favorabile în viitorul apropiat. – Într-adevăr, ca patriot român, doresc reunificarea constant și voi lupta pentru acest deziderat. Trebuie să afirmăm adevărul istoric referitor la Basarabia și Bucovina.

Reunificarea ar aduce atât un act de dreptate, cât și consolidarea poziției naționale în contextul Uniunii Europene.

Am vizitat de peste 50 de ori Republica Moldova și cunosc bine realitatea de acolo. Românii din Moldova au o integritate sufletească impresionantă. Trebuie să ne menținem idealul de reunificare în fiecare zi, fără a-l pune între paranteze.

„În secolul 21, conflictele teritoriale nu se mai rezolvă prin forța armelor”

- Cum ne recuperăm celelalte teritorii din Ucraina? Ați discutat despre asta anul trecut. Se poate face acest lucru prin intermediul forței armate? - Cred că astfel de probleme nu se pot soluționa prin forță, având în vedere conflictul de trei ani din Ucraina, unde Rusia a crezut că poate obține teritorii prin război.

Trebuie să deschidem un dialog diplomatic în acest sens, fără a nega voința de reunificare națională.

- Cu siguranță există și reglementări internaționale legate de frontiere. - Dreptul internațional permite discutarea acestor subiecte, inclusiv reunificarea Basarabiei cu România. Trebuie utilizate toate instrumentele legale pentru a avansa în această direcție.

Recentele evenimente politice din România ridică întrebări despre încrederea aliaților noștri.

„Dacă Georgescu este împiedicat să candideze, noi nu mai avem candidat. Este inadmisibil”

- Revenind la Călin Georgescu, ați spus că a fost „un atac”; dumneavoastră afirmați că a fost „o atenționare”. - I-am cerut doar să clarifice unele nuanțe care i-ar fi scăpat. Este normal să revii asupra unor declarații.

- Există o variantă de rezervă în cazul în care Călin Georgescu nu poate candida? - AUR a decis unanim să-l sprijine pe Georgescu. Eu nu am fost prezent la acea ședință, dar sunt în favoarea dorinței partidului.

- Ați simțit că nu ați fost chemat intenționat? - Am discutat despre absența mea, dar nu am avut ocazia să particip la decizie. Consider că din poziția mea am multe de spus.

- Prerogativa de a susține candidatul ar fi fost altceva? - Aș fi cerut identificarea unui candidat de rezervă. Este esențial să avem o alternativă pentru electoratul care ne-a votat.

Dacă Georgescu nu este capabil să candideze, AUR se află într-o situație imposibilă.

Avem doar câteva zile pentru a lua o decizie. Am început să mă exprim despre necesitatea unui plan B.

Politicienii trebuie să fie pregătiți cu mai multe scenarii pentru a obține rezultatele dorite.

- Vă referiți la George Simion? - Simion nu este singurul în conducerea partidului. În Consiliul Național sunt peste 100 de membri.

Deci nu se poate considera că există un conflict între mine și George Simion; dezbaterile sunt normale pentru demnitatea unui partid democratic.

„Deciziile curente sunt importante pentru răspunsul la așteptările poporului”

- Ce plan aveți în continuare? - În prezent, nu este nimic de făcut, așteptăm termenul limită pentru depunerea candidaturilor.

Sunt îngrijorat, am pariat pe o singură opțiune, nu doar pentru Georgescu, ci pentru întreaga mișcare suveranistă, care l-a adus pe prima poziție.

Nu ne-am identificat complet cu Georgescu, dar am ales să-l susținem pentru a răspunde așteptărilor poporului. Puteam avea un candidat de siguranță care să ne reprezinte, dar a fost respinsă această idee.

- Vor urma sancțiuni pentru decizia luată? - Pierdem oportunitatea unui schimb politic major în România.

Vrem să obținem rezultatele așteptate de către cei care ne-au votat.

Vom analiza rezultatele și vom determina măsurile corespunzătoare.

- Ați avertizat că, dacă AUR nu va răspunde mișcării naționale, ar putea apărea un nou partid? - Am construit acest partid cu multă muncă și pasiune și nu am motive să mă distanțez.

Mișcarea naționalist-patriotică nu va rămâne inertă dacă partidul nu răspunde așteptărilor.

- Când vă referiți la mișcare, ce înseamnă aceasta? - Mă refer la curente culturale și politice conservatoare.

AUR reflectă munca mea în acest sens.

Ce răspundeți la întrebarea dacă AUR este extremist?

- Sunteți considerați extremiști? - Dragostea poate fi extremă?

- Probabil că da. - Dragostea nu poate fi extremă. Dacă iubești, nu poți face rău. Extremismul este întotdeauna nociv.

Noi suntem meniți să trăim în dragoste, iar contextul social este fluctuant.

Am intrat în politică din dragoste și refuz să acționez din frică.

- Mișcarea legionară este o parte a curentului societal? - Această mișcare nu mai există din 1941.

Am cunoscut mulți legionari. Chiar dacă au intrat cu anumite etichete, mulți dintre cei care au supraviețuit în închisori au demonstrat bunătate.

Revenind, Mișcarea Legionară a fost desființată, iar cei care au reușit să scape au fost puțini.

Raportarea la Mișcarea Legionară: „Poporul trebuie să aibă acces la toate opțiunile”

- Ați susținut Mișcarea Legionară? - Am susținut adevărul, nu o anumită mișcare.

Pregătirea mea intelectuală și activismul meu politic sunt pentru că am dorit justiție.

- Puteți da un exemplu? - La sfârșitul anilor '90, s-a încercat excluderea deținuților politici cu legături legionare de la despăgubiri.

Eram interesat de ce existau astfel de discriminări.

Consider că toate opțiunile politice trebuie să aibă loc pentru a permite poporului să decidă.

- La ce vă referiți? - Exemple din democrațiile consolidate, cum ar fi controversale partide din Germania.

Poporul trebuie să discearnă și să aleagă liber.

- Avem o lege care interzice Mișcarea Legionară. Ce părere aveți? - Cred că astfel de legi limitează dezbaterea democratică.

Neîncrederea în rațiunea poporului este periculoasă.

Trump și „revoluția conservatoare”: „Întoarcerea la normalitate”

- Cum ne poziționăm acum? - „Revoluția conservatoare” este una dintre direcțiile uneia dintre cele mai populare mișcări politice.

Se referă la nevoia de a reveni la valorile fundamentale ale unei societăți.

Politici diferite ale Uniunii Europene trebuie abordate.

Rezolvările pentru problemele naționale trebuie să fie prioritizate.

Acțiunea corectă nu poate fi văzută ca o subordonare.

Închei prin a afirma că trebuie să menținem relații constructive cu toți partenerii noștri.