Analiza densității automobilelor în România comparativ cu Bulgaria și Ungaria – date oficiale
Câte kilometri sunt disponibili pentru șoferi în România în funcție de numărul de mașini înregistrate? Ne referim în mod special la autostrăzi și drumuri expres.
România se clasează pe locul întâi în rândul statelor UE din Europa centrală și de est în ceea ce privește numărul de vehicule înmatriculate pe kilometru de autostradă și drum expres, având cei mai puțini kilometri per vehicul, în ciuda unei creșteri a rețelei naționale de drumuri rapide în ultimii ani. În comparație, Bulgaria dispune de dublul kilometrilor pentru parcul său auto, iar Ungaria ne depășește de trei ori.
Progrese în infrastructură rutiere
România a început anul 2025 cu aproximativ 1.270 de kilometri de drumuri rapide – autostrăzi și drumuri expres – după un an record în 2024, când au fost dați în folosință 197 de kilometri de noi șosele rapide.
Recent, o analiză a comparației densității rețelei de drumuri rapide din România și din țările învecinate a relevat că România se află pe ultimul loc, având o densitate de 4 ori mai mică decât Ungaria și de 3 ori mai mică decât Polonia.
În cadrul unei inițiative internaționale, s-au centralizat datele despre rețelele de drumuri rapide și numărul de vehicule înregistrate din țările vecine, inclusiv Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehia.
Numărul vehiculelor înmatriculate în România
La sfârșitul anului 2024, în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și vehiculelor înmatriculate erau înregistrați 8.856.128 de posesori de permise și 10.785.270 de vehicule, conform datelor consultate.
Comparativ cu 2013, parcul auto a crescut cu 80,2%, iar față de anul 2023 are o creștere de 4,36% datorată înmatriculărilor de vehicule noi și importului de vehicule second-hand. În 2024, au fost înmatriculate 216.338 de vehicule noi și 416.306 vehicule second-hand.
În București, la sfârșitul anului 2024, erau înmatriculate aproximativ 1,64 milioane de vehicule, reprezentând o creștere de aproape 50.000 față de anul anterior.
Astfel, raportând numărul de kilometri de autostradă la numărul de vehicule, România se clasează pe ultimul loc în comparație cu alte state din UE, având cel mai scăzut număr de kilometri de autostradă disponibile per milion de vehicule.
Pentru comparație, Bulgaria dispune de o rețea dublă de autostrăzi față de România, având în vedere că și suprafața țării este de două ori mai mică.
Bulgaria, o rețea de autostrăzi extinsă pentru vehiculele sale
Conform celor mai recente date, Bulgaria are peste 4,1 milioane de vehicule înmatriculate, inclusiv un număr semnificativ de camioane și vehicule de transport. Din acestea, o parte sunt înregistrate în Romania.
Polonia, care a extins semnificativ rețeaua sa de autostrăzi și drumuri expres, a ajuns la aproape 5.200 de kilometri la finalul lui 2024, având un parc auto de aproape 2,5 ori mai mare comparativ cu România, deși este doar cu o treime mai mare ca suprafață.
Dintre cele 27,34 milioane de autoturisme înmatriculate în Polonia, aproximativ 7,25 milioane sunt considerate „suflete moarte”, ceea ce înseamnă că nu mai sunt utilizate efectiv.
Pe lângă cele 20,1 milioane de vehicule active, Polonia mai are 3,8 milioane de camioane și TIR-uri, 1,9 milioane de motociclete și 132.353 de autocare, toate pentru o rețea de 5.200 de kilometri de drumuri rapide.
Situația în Ungaria
Ungaria, deși are o suprafață de 2,5 ori mai mică decât România, dispune de mai puțin de jumătate din numărul total de vehicule înmatriculate în România, dar beneficiază de o rețea de aproape 1.800 de kilometri de drumuri rapide.
Dintre toate statele analizate, Ungaria prezintă cea mai bună situație, având 349 de kilometri de autostrăzi pentru fiecare milion de vehicule, adică de trei ori mai mult decât România.
Un alt aspect: traficul de tranzit
Pe lângă comparația parcurilor auto, un alt factor important care influențează utilitatea unei rețele de drumuri rapide este traficul de tranzit.
Rețelele de drumuri rapide dintr-o țară sunt folosite și de vehicule în tranzit, fie că este vorba de transporturi de mărfuri, persoane sau autoturisme.
În anul 2024, România a înregistrat 8.267.090 de vehicule înmatriculate în străinătate care au tranzitat țara, dintre care peste 3,6 milioane erau autoturisme, iar mai mult de 3,7 milioane erau vehicule grele de marfă.
Traficul de tranzit în alte țări
Informațiile despre traficul de tranzit sunt adesea colectate inconsecvent în diferite țări.
Cehia, fiind înconjurată doar de state Schengen, nu face controale la frontieră și nu deține o bază de date exactă pentru vehiculele străine în tranzit.
În Bulgaria, agenția de drumuri monitorizează toate mișcările vehiculelor pe rețeaua națională de drumuri, având 321 de puncte de observație, iar în 2024 au fost înregistrate peste 255 de milioane de mișcări de vehicule.
Polonia, în schimb, oferă date mai ușor comparabile cu cele din România. În 2021, au fost înregistrate 62,3 milioane de treceri de frontieră, dintre care aproape 80% pe cale rutieră, ceea ce sugerează un număr anual de aproximativ 50 de milioane de vehicule în tranzit.
Compararea rețelelor de autostrăzi în funcție de suprafață: România și țările vecine
La numărul total de kilometri în exploatare, România depășește unele dintre vecinii săi, dar ca densitate se află cu 4 ori sub Ungaria și de 3 ori sub Polonia.
Ungaria (suprafață: 93,030 kmp) – circa 1.800 km – 19,35 km de autostrăzi la 1.000 kmp Polonia (suprafață: 312,680 kmp) – circa 5.200 km – 16,63 km de autostrăzi la 1.000 kmp Serbia (suprafață: 88,499 kmp) – circa 1.150 km – 12,99 km de autostrăzi la 1.000 kmp Bulgaria (suprafață 111,000 kmp) – circa 896 km – 8,07 km de autostrăzi la 1.000 kmp România (suprafață: 238,400 kmp) – circa 1.270 km – 5,33 km de autostrăzi la 1.000 kmp
Proiectul PULSE reprezintă o inițiativă europeană care promovează parteneriatele jurnalistice internaționale, fiind co-finanțat de Comisia Europeană (DG CONNECT) prin Acțiunile Multimedia. Colaborarea în cadrul acestui proiect implică publicații de renume din Europa.
Coordonarea activităților proiectului este realizată de trei organizații media internaționale de renume: OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța).
