Va urma o recesiune sau o aterizare dură a economiei? Răspunsul depinde de perspectiva fiecăruia. Iată cum interpretezi cele mai recente date statistice.
România a înregistrat o creștere economică infimă de 0,3% în primul semestru, indicând o stagnare aproape totală. În contextul inflației, această evoluție poate fi percepută ca o recesiune tehnică, conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Câțiva economiști consideră că scenariul central prevede o contracție, cu un recul estimat între -0,6% și -1,4%.
Conform unui raport recent, în prima jumătate a lui 2025 doar două sectoare au adus o creștere modestă: construcțiile și zona IT&C. În schimb, industria, comerțul cu amănuntul, transporturile și logistica, precum și sectorul hotelier și restaurantele au înregistrat efecte negative. Fără aportul net al veniturilor din impozite, evoluția economiei ar fi fost în scădere.
Datele recente întăresc estimarea unei contracții în acest an, între aproximativ -0,6% și -1,4%, potrivit autorilor analizei.
ING: fondurile europene și un an agricol bun ar putea salva economia de la recesiune
ING Bank vede investițiile publice, finanțate în principal din fonduri UE, drept principala armă pentru relansarea creșterii. Previziunile pentru 2025 rămân la 0,3%, în timp ce scenariul pentru 2026 a fost ajustat de la 1,7% la 1,4%.
Cifrele detaliate ale PIB-ului pentru trimestrul al doilea din 2025 confirmă că economia este stagnantă, cu o creștere anuală de doar 0,3%. Consumului privat i se observă o încetinire vizibilă. Investițiile finanțate din fonduri UE ar putea deveni motorul principal al avansului, iar o sumă între 15 și 17 miliarde de euro este estimată să ajute economia în următorul an. Acest flux semnificativ ar susține construcțiile și ar reduce riscul unei recesiuni, iar rolul fondurilor UE ar urma să acopere o mare parte din creșterea în trimestrele ce vin.
Specialiștii subliniază semne timpurii ale unui an agricol mai bun: după recolta slabă din anul anterior, așteptările pentru 2025 indică randamente peste media. Producția de grâu este estimată să crească semnificativ, cu randamente medii în jur de 5,0 tone pe hectar, cu aproximativ 20% peste media pe cinci ani și peste nivelul din 2024. Datorită ploilor din primăvară, este anticipată una dintre cele mai bune recolte de grâu din ultimul deceniu. Deși agricultura contribuie modest la PIB, o recoltă mai bună ar putea oferi un impuls modest creșterii generale și să sprijine exporturile alimentare — o evoluție binevenită într-un context de perspective moderate.
BCR: o creștere de 1,3% în acest an, printre cele mai optimiste previziuni din piață
Economiștii BCR subliniază în analiza lor discrepanța semnificativă dintre seria ajustată sezonier și cea brută publicate de INS: în prima jumătate a anului, creșterea în seria ajustată este de 1,4%, în timp ce seria brută arată 0,3%. Pe ansamblul anului, cele două serii ar trebui să fie în apropiere.
BCR menține estimarea de creștere de 1,3% pentru acest an, fiind printre cele mai entuziaste viziuni din piață. Chiar și în scenariul în care ultimele trimestre ar aduce creșteri moderate negative, ritmul anual ar rămâne în jurul a 1%.
În evaluarea lor, se observă că nivelul de consum rămâne surprinzător de puternic, iar contribuția negativă a exporturilor nete s-a diminuat, semn că evoluția viitoare ar putea fi favorabilă.
Stocurile continuă să susțină dinamica, semn că există un optimism moderat privind cererea viitoare din partea companiilor, pe măsură ce stocurile se acumulează. În același timp, acest fapt poate sugera și că cererea trecută a fost supraestimată. Experții BCR avertizează că această componentă poate deveni o sabie cu două tăișuri: dacă cererea nu se menține puternică, aportul stocurilor ar putea deveni negativ în trimestrele următoare.
