Principală îngrijorare a părinților la începutul anului școlar nu este legată în mod direct de bani. În ce constă costul startului anual în România, Bulgaria și Ungaria.

La începutul anului școlar, temerile părinților români coincid cu cele ale familiilor din țările vecine, iar ierarhiile se pot modifica pe parcurs.

Un studiu de cercetare arată că teama de bullying ocupă primul loc (38%), depășind grijile legate de greutatea ghiozdanului (33%) sau siguranța fizică a copiilor (32%).

Costul mediu pentru începutul anului poate fi de aproximativ 450 RON, dar există diferențe semnificative: familiile din sistemul privat cheltuie în medie 660 RON, cu peste 50% mai mult decât cele din învățământul public (430 RON).

Piața meditațiilor s-a stabilizat: 44% dintre părinți investesc în pregătire suplimentară, cu o cheltuială medie de 100 RON pe ședință, pentru a compensa lipsurile din sistem.

Coșul de cumpărături este dominat de haine: deși 83% dintre părinți cumpără și rechizite, bugetul pentru îmbrăcăminte (570 RON) este aproape dublu față de cel pentru papetărie (300 RON).

În 2025, revenirea la școală nu se rezumă la lista de cumpărături: siguranța emoțională a copiilor contează mai mult decât costul ghiozdanului, iar bullying-ul nu mai poate fi ignorat.

Bullying-ul, noua anxietate principală a părinților

Înainte de grijile pentru caiete și uniforme, siguranța emoțională a copiilor este prioritară. Teama de agresiuni și conflicte între elevi se simte mai acut în rândul mamelor (46%) decât în rândul taților (31%), iar în cazul copiilor preșcolari jumătate dintre părinți (51%) indică această problemă. Îngrijorările legate de greutatea ghiozdanului devin relevante în ciclul gimnazial (47%).

Bullying-ul reprezintă principala îngrijorare în special în București și Ilfov, unde preocuparea pentru siguranță ajunge la 44%. Părinții cu studii superioare includ în discuția despre programă școlară (31%), arătând că presiunea merge dincolo de sume, în calitatea mediului educațional.

Costurile reale: o piață polarizată, dincolo de media de 450 RON

Deși media este 450 RON per copil, diferențele sunt semnificative. În sistemul privat, cheltuielile medii ajung la 660 RON, cu peste 50% mai mult decât în învățământul public (430 RON). Diferențele regionale sunt clare: în Vest bugetul mediu atinge 590 RON, în Sud scade la 330 RON, o diferență de aproximativ 78%.

Pe măsură ce copiii cresc, crește și costul: bugetul pentru îmbrăcăminte urcă de la 470 RON în grădiniță la 640 RON la liceu, iar investiția în produse IT sare de la 850 RON în primar la 1.260 RON în liceu.

Majoritatea părinților navighează între canalele de retail: 51% rămân fideli magazinelor fizice, în timp ce 41% combină online-ul cu offline-ul într-o strategie hibridă, cu un maximum în București (52%). Decizia finală la raft este rezultatul unei negocieri între calitate (50%), preț (48%) și preferința copilului (42%).

În digital domină marketplace-urile (62%), urmate de magazinele online specializate (45%). Bucureștiul conduce adoptarea unei strategii hibride, cu 52% dintre părinți alternând canalele pentru a optimiza raportul calitate-preț și disponibilitatea stocurilor.

Meditațiile, o normă care adâncește inegalitățile

Studiul confirmă că pregătirea suplimentară a devenit o componentă structurală a cheltuielilor: 44% dintre părinți apelează la meditații, cu un cost mediu de 100 RON pe ședință.

Matematica domină cererea (92% dintre cei care folosesc meditații), urmată de Limba română (59%) și limbile străine (33%). Presiunea examenelor amplifică solicitarea către liceu (67%) în raport cu primarul (21%), iar accesul este clar diferențiat: 58% dintre familiile cu venituri mari și 51% dintre părinții cu studii superioare apelează la meditații, comparativ cu 34% la venituri mici și 13% la studii generale.

O perspectivă ruptă de realitate: ce așteaptă românii de la școală

Analizele, împreună cu studiul menționat, arată că anxietățile părinților reflectă probleme structurale. Oamenii își doresc o școală care formează cetățeni informați și cultivați (70%), dar identifică bariere majore: lipsa unei viziuni naționale coerente (48%) și subfinanțarea cronică (48%). Această discrepanță între ideal și real crește neîncrederea și îi duce pe părinți spre soluții paralele, cum ar fi meditațiile.

Cât costă începutul școlii în Bulgaria și Ungaria

În Bulgaria, începerea în învățământul public este gratuită pentru copii, cu învățământ obligatoriu între 5 și 16 ani, însă părinții cheltuiesc în medie între 80 și 150 € pentru rechizite la începutul anului, în funcție de regiune. Costurile reale cresc în școlile private sau internaționale: taxa anuală poate depăși 1.500–3.000 €, fără a include rechizitele și serviciile suplimentare.

OCDE și UNICEF semnalează că hărțuirea școlară este frecventă în Bulgaria și afectează bunăstarea elevilor; părinții indică în principal această teamă.

Problemele legate de siguranță (bătăi, accidente la școală) sunt menționate, dar cu o intensitate mai mică decât frica de hăruire.

Povara ghiozdanului sau a rechizitelor este semnalată printre grijile materiale ale bulgarilor, dar rămâne secundară în comparație cu relațiile sociale și prevenirea hăruirii.

În Ungaria, învățământul de stat este în continuare gratuit, dar părintele trebuie să prevadă între 100 și 200 € pentru materiale și rechizite pentru un elev, în funcție de oraș și de școală. La privat sau pentru școlile internaționale din Budapesta, taxa anuală este, de obicei, între 4.500 și 5.500 €.

Aproximativ 30% dintre elevii maghiari au declarat că au fost victime ale intimidării sau hărțuirii școlare, potrivit unui raport UE și UNESCO.

Actele de hărțuire îi afectează în mod special pe elevii LGBTIQ, dintre care 82% au fost victime ale hăruirii verbale, iar fenomenul vizează și violențele între elevi în general.

Siguranța fizică reprezintă o preocupare în creștere: de la 2020, Ungaria a introdus gardieni școlari pentru a preveni violența, subliniind importanța subiectului pentru familii.

Povara ghiozdanului este menționată ca o problemă de natură logistică în rândul maghiarilor, dar este mult mai puțin îngrijorătoare decât harțiunile sau riscurile de violență.