Explorator român cu viață de poveste: mesaj emoționant după un incident xenofob din București.

Radu Păltineanu, explorator român desemnat în 2018 drept Aventurierul European al Anului pentru o performanță istorică, a publicat un mesaj plin de compasiune în care îndeamnă la înțelegere și toleranță, nu la ură, după agresiunea asupra unui curier Bangladeș din București.

• În 2018, la finalul unui drum de trei ani, Păltineanu a devenit primul român care a traversat continentele americane pe bicicletă. Această realizare i-a adus titlul de Aventurierul European al Anului. Conform propriilor estimări, a pedalat în jur de 50.000 de kilometri pe patru continente și a străbătut la pas aproximativ 2.500 de kilometri în Noua Zeelandă și Australia. Regizorul român Andrei Dăscălescu lucrează la un documentar despre aventura sa prin America.

Nimeni nu m-a rugat niciodată să demonstrez naționalitatea mea

Incidentul din București a avut loc la finalul lunii august, când un curier Bangladeș a fost lovit pe o stradă. Agresorul l-a îndemnat să se întoarcă în țara lui și a filmat momentul. În anchetă se analizează și posibilitatea comiterii de propagandă fascistă și legionară.

Era iarnă severă în Munții Stâncoși ai Statelor Unite, după luni de drum, când un necunoscut pe o motocicletă s-a oprit și i-a oferit 100 de dolari. El a simțit că avea nevoie de sprijin în acea zi, iar un muncitor din Alaska i-a dat adăpost într-o cabană, în pofida regulilor. Mexicani l-au invitat să rămână la ei în casă și i-au oferit mâncare când era epuizat și înfometat. O familie din Columbia l-a sprijinit timp de o lună în condiții dificile, scrie Păltineanu pe Facebook, adăugând că lista exemplelor poate continua.

În ultimii zece ani a înfruntat viscole, caniculă, ploi torențiale, furtuni și ninsori, dar și jafuri, accidente și momente în care viața lui a fost în pericol. Însă la finalul fiecărui episod a întâlnit o formă de bunătate, iar nimeni nu i-a cerut să demonstreze naționalitatea. Nu i s-a cerut să-și explice credințele sau alegerea politică; a rămas un om între oameni, iar asta a contat.

El povestește că a pornit cu doar câteva sute de dolari în buzunar, iar resursele s-au epuizat rapid. Trăind zi de zi, fiecare pas îl apropia tot mai mult de visul său, iar de fiecare dată a apărut un străin binevoitor sau un înger păzitor să-l ajute.

O altă realitate a urii

Într-o variantă paralelă, un parlamentar a îndemnat românii să refuze comenzile livrate de curieri străini, o afirmație discutată în contextul incidentului.

Radu Păltineanu spune că situația îl face să-și amintească de anii 90, când aceeași retorică ostilă viza maghiarii, romii și evreii — oricine era arătat ca țap ispășitor.

Atunci, la fel ca acum, politicienii fără scrupule exploatau sărăcia și frica pentru a-și construi capital politic pe seama celor diferiți.

Se întreabă cum ar putea să explice unui om care lovește un livrator asiatic faptul că românii au fost salvați de oameni din întreaga lume; cum să-i spună că fiecare act de ură doar umbrește memoria tuturor acelora care l-au ajutat numai pentru că era om.

Într-o țară în care muncitorii străini contribuie lunar cu milioane de euro la buget, a îndemnă la ură nu reprezintă patriotism, ci o formă gravă de auto-sabotaj.

Să nu transformăm România într-o țară de care să ne fie rușine în lume

După mii de kilometri și peste un deceniu pe drumuri, am descoperit că adevărata valoare stă în oameni: oameni generoși, deschiși, gata să ofere sprijin. Când îl vede pe un curier asiatic pe străzile Bucureștiului, nu-l percepe drept un invadator, ci pe cei din comunități care l-au primit de-a lungul drumului. Un fermier din Chile care l-a găzduit, un mecanic din Bolivia care i-a reparat bicicleta și localnicii din Mexic care i-au oferit adăpost în casele lor ilustrează o lume care l-a adoptat cu deschidere. În esență, el se vede ca parte din această lume primitoare.

Exploratorul subliniază că teama de străini provine din necunoaștere, iar rolul celui care călătorește este să fie un ambasador al umanității, nu al urii.

Chiar dacă a avut parte de incidente în timpul peregrinării — în Utah poliția i-a indicat o armă, în Ciudad de México i-a fost smuls telefonul de un șofer pe motocicletă, în Ciudad de Panama a fost jefuit cu un cuțit și a petrecut noaptea în secția de poliție, iar în Guyana Franceză a fost agresat cu o armă de trei tineri — el păstrează credința în oameni buni.

El este surprins și îngrozit de pozițiile unor lideri extremiști, avertizând că aceste voci pot transforma România într-o țară de rușine în lume.

România adevărată nu urăște

România adevărată nu închide porțile celor care vin să muncească cinstit. Este o țară care știe că binele se întoarce, omenia se răsplătește cu omenie și, într-o lume tot mai interconectată, adevărata valoare constă în a rămâne uman. De fiecare dată când tratezi bine un străin, binele se întoarce înapoi.

Păltineanu susține că o persoană ajutată vreodată de un străin bun nu poate ridica mâna asupra altcuiva. Am simțit asta de sute de ori și știu că România adevărată nu lovește – primește; nu urăște – îmbrățișează; nu se închide – se deschide lumii cu brațe largi, încheie el.