Hotărâre strategică care marchează ruptura între aliații Ucrainei înainte de summitul din Franța, joi, și poziționarea României
Coaliția pro-Ucraina este împărțită în trei tabere: un grup dorește trimiterea trupelor pentru menținerea păcii după un posibil armistițiu, inclusiv Marea Britanie; altul se opune, iar o majoritate este încă indecisă, ca Germania. Bucureștiul a reiterat că nu intenționează să trimită militari.
Statele europene sunt presate să clarifice în termeni concreți dacă vor o forță multinațională în Ucraina în contextul unui acord de pace, iar subiectul va fi discutat la întâlnirea Coaliției de voință de joi, la care va participa și Nicușor Dan în format online.
Forța reprezintă elementul central al garanțiilor de securitate analizate pentru Ucraina, într-un pachet promovate de alianța condusă de Franța și Regatul Unit, cu sprijinul promițat de SUA.
Liderii europeni urmează să discute ulterior cu președintele american Donald Trump.
Există însă incertitudine în legătură cu contribuția fiecărui stat, inclusiv dacă această contribuție se va baza pe acorduri de apărare reciprocă ce ar angaja țările europene să intervină alături de Ucraina în fața oricărei agresiuni viitoare.
Trei orientări majore privind sprijinul militar
Discuțiile de joi, organizate de președintele francez Emmanuel Macron în Paris, vor reuni lideri fie în persoană, fie online, după o reuniune pregătitoare a specialiștilor în apărare desfășurată miercuri.
Conform a două surse apropiate discuțiilor, coaliția este împărțită în trei grupuri: un grup dorește trimiterea trupelor, inclusiv Marea Britanie; altul nu vrea să intervină, iar o majoritate este încă nehotărâtă, precum Germania.
Oficialii români au spus deja că Bucureștiul nu va trimite trupe în Ucraina.
Un reprezentant de la Palatul Élysée a spus că țările dispuse și capabile să ofere garanții de securitate au finalizat detaliile tehnice, iar contribuțiile existente arată că suntem pregătiți să ne asumăm responsabilitățile, cu condiția ca și SUA să își asume pe ale lor.
Președintele SUA, Donald Trump, a informat liderii europeni că SUA va sprijini Ucraina prin informații, mijloace de comandă și control, precum și contribuții la un scut de apărare aeriană, însă inițiativa trebuie să o conducă europenii.
Secretarul britanic al apărării, John Healey, a coprezidat miercuri reuniunea oficialilor din domeniul apărării și a spus că Marea Britanie evaluează pregătirea forțelor și accelerează finanțările pentru a fi pregătită pentru orice desfășurare în Ucraina.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat și el miercuri că așteaptă propuneri concrete privind garanțiile de securitate pe care le va oferi coaliția, astăzi sau în curând.
„Asta înseamnă că ne putem implica și mai intens, inclusiv cu partea americană, pentru a vedea ce vor să ofere în ceea ce privește participarea lor la garanțiile de securitate”, a declarat Rutte reporterilor.
Zelenski: Armata noastră este nucleul acestui sistem
Însă, înaintea reuniunii, oficialii germani – una dintre cele mai mari puteri militare din Europa – au reacționat negativ la comentariile recente ale Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Ea declarase că țările europene lucrează la planuri destul de precise pentru potențiale desfășurări militare în Ucraina, cu o foaie de parcurs clară.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va participa personal la discuțiile de joi, a declarat că a discutat pregătirile privind garanțiile de securitate cu Macron în Paris, înainte de reuniune.
El a adăugat că au discutat și despre sprijinul în domeniul apărării pentru Ucraina – abordarea nevoilor actuale, întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și posibilitățile de utilizare a activelor rusești înghețate.
Zelenski a purtat miercuri discuții cu liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei, Islandei și Suediei la Copenhaga, unde a declarat că au discutat detaliat despre contribuțiile fiecărei țări.
„Acum vom completa cu detalii: cine ce face pe uscat, în aer, pe mare și în spațiul cibernetic. Armata noastră este nucleul acestui sistem; suficient de puternică și de mare pentru a rezista Rusiei. Această direcție înseamnă arme, finanțare și investiții în capacități, iar noi lucrăm la asta.”
Trump e încă optimist
Trump a declarat pentru CBS că rămâne angajat în urmărirea unui acord de pace între Rusia și Ucraina, în ciuda incertitudinii privind perspectivele unei discuții față în față între Vladimir Putin și Zelenski.
A declarat că a urmărit evoluția situației, a discutat subiectul cu liderii Rusiei și Ucrainei, în cadrul unui interviu telefonic acordat televiziunii CBS News.
El a subliniat că este posibil un progres, deși nu toți partenerii sunt pregătiți, iar el este încrezător că pașii următori vor aduce rezultate.
Trump a precizat că intenționează să discute în zilele următoare despre războiul din Ucraina, după ce summitul de la Alaska cu Putin din august nu a produs o soluție, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a anunțat că va vorbi joi la telefon cu Zelenski.
Putin a declarat că este pregătit să se întâlnească cu Zelenski dacă acesta vine în Moscova, însă întâlnirea ar trebui să fie bine pregătită și să conducă la rezultate tangibile; ministrul de externe al Ucrainei a respins ideea ca Moscova să găzduiască o astfel de întâlnire.
Trump a reiterat că este nemulțumit de conflictul ruso-ucrainean, dar va persista în eforturile pentru un acord de pace.
El a mai spus că o rezolvare ar trebui să fie una dintre cele mai simple dintre provocările de rezolvat, însă realitatea pare să fi contestat această așteptare și situația este mai complexă decât anticipa.
