Italia afirmă că finanțarea proiectului nu va proveni din bugetul de apărare pentru a construi podul suspendat despre care se vorbește ca fiind cel mai lung din lume, în contextul obiectivului NATO.

Autoritatea de profil a explicat că bugetul de apărare nu va acoperi finanțarea planului de 13,5 miliarde de euro pentru podul peste Strâmtoarea Messina, menit să lege Sicilia de continentul italian.

Ulterior discuției, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a întrebat dacă statele europene ar adopta o definiție extinsă a cheltuielilor pentru apărare și securitate pentru a atinge ținta de 5% din PIB.

Într-un interviu pentru Bloomberg, Whitaker a subliniat că ponderea de 5% din PIB nu ar trebui să includă cheltuieli pentru poduri care nu oferă valoare militară strategică.

MIT a contrazis: podul Messina este finanțat integral din resurse de stat și nu se alocă fonduri pentru apărare; utilizarea resurselor dedicate NATO nu figurează în planuri în prezent și, mai ales, nu este o necesitate absolută, iar proiectul rămâne neafectat.

Declarațiile autorităților subliniază clar diferența dintre finanțarea civilă și cea de apărare.

Acum aproximativ o lună, un grup ministerial a aprobat oficial proiectul podului peste Strâmtoarea Messina, proiect care ar face din el unul dintre cele mai lungi poduri suspendate la nivel mondial. Conform calendarului, finalizarea este estimată pentru 2032.

Un raport internațional sugerează că guvernul italian ar fi încercat să includă proiectul în bugetul apărării, pe baza cotei de 1,5% din PIB din totalul de 5%, pentru activități precum securitatea cibernetică sau infrastructura. Se pare că autoritățile urmăresc ca podul să fie încadrat drept cheltuială conexă apărării, având în vedere prezența unei baze în Sicilia.

La reuniunea liderilor alianței de la Haga din iunie, s-a adoptat o țintă de cheltuieli militare pe un deceniu în valoare totală de 5% din PIB, dintre care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe.

Discuțiile continuă în contextul consolidării capacităților de securitate națională și a ajustării bugetelor de apărare.