Ambrozia la început de an școlar: cum recunoști simptomele alergiei la ambrozie, diferențiate de răceală

Strănuturi frecvente, nas înfundat, ochi roșii și tuse persistentă – la început de toamnă mulți părinți le confundă cu debutul unei răceli. Pentru unele familii, aceste semne pot indica alergia la ambrozie, o plantă invazivă care afectează din ce în ce mai multe copii din România.

Între sfârșitul lui august și octombrie, milioane de particule de polen de ambrozie se ridică în aer în vestul, nord-vestul țării și, tot mai des, în marile orașe, inclusiv în București. Pentru copiii sensibili, acest fenomen înseamnă rinita alergică, conjunctivită, crize de astm și zile de absențe de la școală. Iată cele mai recente date despre zonele cu expunere ridicată la ambrozie în România și în Europa, semnele de recunoaștere rapide,Schemele de tratament validate, măsurile de prevenție cu dovezi științifice și ce spune cadrul legislativ legat de ambrozia.

Ambrozia, provocare în vestul țării, dar și în București și Ilfov

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă invazivă cu polen extrem de alergizant. În România, concentrațiile cele mai ridicate se întâlnesc constant în vest și nord-vest (Banat, Crișana) și cresc în orașe mari precum București – Ilfov. Analize pe serii îndelungate arată un trend ascendent al polenului în intervalul 2000-2010, cu vârful sezonului în jurul finalului verii și începutului toamnei.

Bucureștiul a înregistrat în ultimul deceniu perioade cu încărcătură mare de polen de ambrozie, afectând clar sănătatea publică urbană. Intensificarea alergiei la ambrozie în 2024 este asociată cu schimbările climatice, poluarea aerului și extinderea ariei de răspândire a plantei.

Simptomele alergiei la ambrozie pe care nu trebuie să le confundați cu răceala de toamnă

La majoritatea copiilor sensibili, alergia la ambrozie se manifestă ca o rinită sezonieră: strănuturi frecvente, nas curgător sau înfundat, prurit nazal. Aceste simptome apar adesea în asociere cu conjunctivită alergică – ochi roșii, lăcrimare, mâncărime. Ele debutează brusc în zilele cu vânt sau după furtuni, când polenul este ridicat de la sol, iar se acumulează în spațiile închise cu filtrare sau după ploi abundente.

Diferențierea de viroze rezultă din lipsa febrei, a durerilor în gât și din non-transmisibilitatea alergiei. Mâncărimea zonei nazale și oculare este mai pronunțată în exterior și se intensifică când copilul iese afară, indicând un răspuns la antihistaminice sau la corticosteroizi intranazali.

La copii cu astm sau șuierături ale respirației, expunerea la polen poate amplifica tusea, șuieratul respirației, dispneea și necesarul de medicație. Studii multicentrice arată că expunerea la polen—în special la arbori și la graminee—este asociată cu un număr mai mare de copii care ajung la Urgențe pentru crize de astm. În privința ambroziei, cercetările au demonstrat o legătură directă între nivelul zilnic al polenului din aer și intensitatea simptomelor nazale, oculare sau astmatice, iar chiar și cantități mici pot declanșa reacții la copii sensibili.

Dacă un copil prezintă pentru prima dată simptome sugestive de alergie la ambrozie, medicul va ține cont de sezonul cu polen ridicat, de istoricul familial de alergii și de răspunsul la tratament. Toate aceste indicii pot orienta necesitatea unor teste alergologice, cum ar fi prick-testul cutanat sau dozarea IgE specifice (inclusiv panallergenii de ambrozie, precum Amb a 1).

• respirație dificilă sau șuierătoare;
• lipsa de răspuns la inhalatorul de salvare;
• dureri toracice;
• somn fragmentat de tuse;
• conjunctivită severă cu fotofobie;
• simptome persistente mai mult de 2-4 săptămâni, în ciuda tratamentului corect.

Tratamentul alergiei la ambrozie: ce opțiuni există și cum funcționează

Tratamentul alergiei la ambrozie se bazează pe două strategii complementare: tratamentul simptomatic (pentru ameliorarea rapidă a disconfortului) și tratamentul etiopatogenic (care vizează modificarea reacției organismului la alergen). Tratamentul simptomatic este progresiv, începând de la antihistaminice și spray nazal, până la corticosteroizi în cazuri mai severe. Cea mai eficientă abordare pe termen lung este imunoterapia, care poate genera remisiuni de durată, în special dacă se începe înainte de sezon.

1. Tratamentul simptomaticÎncepe întotdeauna cât mai devreme, ideal la debutul sezonului de polen, pentru a preveni agravarea simptomelor.

• Antihistaminicele orale: tratamentul de primă linie. Eficacitatea variază de la pacient la pacient, astfel medicul poate ajusta tipul de antihistaminic în funcție de răspuns.
• Picături oftalmice antihistaminice: utile pentru ameliorarea simptomelor conjunctivitei (mâncărime, roșeață, lăcrimare).
• Corticosteroizi topici nazali: adăugați când antihistaminicele nu sunt suficiente. Se folosesc sub formă de spray nazal, cu efect antiinflamator clar, dar apar după câteva zile de utilizare constantă. Nu creșteți doza brusc.
• Corticosteroizi sistemici (oral/injectabil): rezerve terapeutice, utilizate doar în cazuri severe, pentru perioade foarte scurte. La copii, se preferă forma topică nazală, cu absorbție minimă.

Atenție la decongestionantele nazale! Acestea pot crea dependență și, în timp, pot agrava inflamația mucoasei nazale (fenomenul tahifilaxiei). Sunt recomandate doar în situații excepționale – expunere alergică limitată temporală (ex: expunere ocazională la un alergen rar) și doar pentru 5-7 zile.

2. Tratamentul etiopatogenic – imunoterapia (desensibilizarea)Este considerată cea mai eficientă metodă pentru alergia la ambrozie, întrucât modifică reacția imunologică a organismului, crescând toleranța. Principiul: expunerea treptată la doze de alergen până se atinge toleranța. Durata tipică este de minimum 3 ani și poate ajunge la 5 ani. Schema implică:

• Faza de inițiere: doze săptămânale în creștere până la doza de întreținere.
• Faza de menținere: rapeluri la intervale mai lungi (4–8 săptămâni), pentru a consolida toleranța.

Dacă tratamentul este început cu cel puțin trei luni înainte de sezon, poate aduce beneficii semnificative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, reducând simptomele severe și necesarul de medicație. După schema completă, în unele cazuri, pacienții pot intra în remisiune de lungă durată – chiar până la 10 ani – deși testele alergice pot rămâne pozitive. Repetarea curelor este posibilă dacă simptomele reapar.

3. Forme alternative de desensibilizare

Există și variante homeopate, care pot fi administrate inclusiv copiilor foarte mici, chiar sub vârsta de 3 ani. Principiul este același ca în imunoterapia clasică: expunerea treptată la alergen cu scopul de a crește toleranța organismului și, în unele cazuri, de a obține remisiune a simptomelor. Diferența este că tratamentul alergologic standard, bazat pe imunoterapie cu extracte alergenice validate clinic, se recomandă abia de la vârsta de 5-6 ani.

Totuși, spre deosebire de imunoterapia standard – recomandată de la vârsta de 5-6 ani și susținută de studii clinice solide – eficacitatea tratamentelor homeopate nu a fost confirmată științific. Ele pot fi considerate mai degrabă o opțiune complementară, și nu un substitut al terapiei alergologice validate.

Unde e problema în România în 2025 și cum arată harta de risc

Pentru a urmări harta și prognoza zilelor următoare, se pot folosi vizualizările oficiale Copernicus (CAMS) – un instrument european care afișează, pe ore și pe zile, concentrațiile la sol de polen de ambrozie pentru orice punct din România (inclusiv grafic la click pe hartă). În perioada 15 august-30 septembrie, aceste hărți surprind frecvent „pungi” de concentrație în vestul țării, dar și valuri ce pot atinge sudul și estul în funcție de vânt și ploi.

Atenție la furtunile de vară care pot declanșa crize severe de astm

Este un fenomen rar, dar documentat: în timpul furtunilor puternice de vară-toamnă, particulele de polen (inclusiv ambrozie) se sparg în fragmente microscopice, care pătrund mai adânc în căile respiratorii. Asta poate provoca crize severe de astm la persoane cu rinită alergică sau sensibilizare la polen. În astfel de zile, mai ales pentru copiii cu astm, se recomandă să rămână în casă pe durata furtunii și după, cu geamurile închise.

România are din 2018 o lege specială pentru combaterea ambroziei (Legea 62/2018) și norme metodologice aprobate prin HG 707/2018, modificate în 2024 (HG 609/2024). Proprietarii de terenuri au obligația să identifice și să elimine ambrozia până la jumătatea verii, iar nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amenzi.