Legea pensiilor magistraților, adoptată automat de Parlament în lipsa unei moțiuni de cenzură. Ce pași urmează de acum înainte?
Parlamentarii au avut la dispoziție trei zile, de luni până miercuri, pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, în legătură cu asumarea răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților. Termenul a expirat noaptea trecută. Proiectul poate fi contestat la Curtea Constituțională înainte de promulgare.
Constituția României prevede că, dacă Executivul nu este demis prin moțiune de cenzură după ce și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege, proiectul se consideră adoptat.
Constituția stipulează că, în cazul în care Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, cu eventualele modificări acceptate de Guvern, se consideră adoptat.
Opoziția formată din AUR, POT și SOS România a depus moțiuni pentru toate proiectele pe care guvernul și-a asumat răspunderea, cu excepția celui care modifică pensiile magistraților. Astfel, acest proiect este, în mod automat, supus aprobării Parlamentului și trimis spre promulgare către președinte.
Cine poate contesta legea la CCR
Până la promulgare, legea poate fi atacată la CCR, în conformitate cu Constituția.
Cine poate formula sesizări către CCR?
- Conform Constituției, contestațiile pot fi introduse de următoarele părți:
- - Președintele României;
- - Unul dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului;
- - Guvernul;
- - Înalta Curte de Casație și Justiție;
- - Avocatul Poporului;
- - Cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori;
- - Inițiativele de revizuire a Constituției pot fi sesizate din oficiu.
Ilie Bolojan a spus că Guvernul nu mai poate continua dacă proiectul pică la CCR
Într-o conferință de presă, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților nu ar trece de CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Ilie Bolojan.
Proiectul a generat proteste în instanțe și parchete, CSM acuză că „afectează grav independența justiției”
Proiectul a provocat reacții dure din partea sistemului judiciar și a dus la proteste ale instanțelor și parchetelor, prin suspendarea activității.
Pe durata suspendării activității, magistrații vor judeca doar cauzele considerate urgente, atât în materie penală, cât și civilă, potrivit hotărârilor adunărilor generale ale instanțelor care au anunțat protestele.
În materie penală se vor judeca: măsurile preventive, măsurile de siguranță cu caracter medical și cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere.
În materie civilă, vor fi soluționate cereri de protecție a minorilor (de exemplu, adopții sau plasamente de urgență), măsuri asigurătorii, ordonanțe președințiale în situații de risc pentru minorii, acordarea/stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative. Unele instanțe, cum ar fi Curtea de Apel Bacău, au anunțat că vor judeca, de asemenea, contestațiile la executare în contencios administrativ.
