Suedia se află în fierbere după ce ABBA nu a fost inclusă în lista comorilor naționale stabilite de autorități, în timp ce IKEA apare pe listă.
Figura emblematică din basmele pentru copii, Pippi Șosețica, împreună cu IKEA și Premiul Nobel, apare între cele 100 de opere, mărci și idei considerate definitorii pentru identitatea suedeză, conform unei liste de patrimoniu cultural prezentate marți de autorități.
Crearea acestei liste a făcut parte din programul electoral al coaliției de dreapta aflate la guvernare în 2022 și reprezintă un proiect susținut de partidul Democrații Suedezi, naționalist și anti-imigrație, care nu deține guvernul, dar îl sprijină în Parlament.
Cu toate acestea, unele instituții și grupuri minoritare, inclusiv Academia Suedeză — responsabilă cu Premiul Nobel pentru Literatură — și reprezentanți ai populației indigene sami, au criticat inițiativa ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.
Toate componentele listei trebuie să aibă o vechime minimă de 50 de ani, ceea ce înseamnă că ABBA nu intră în listă, fiind una dintre cele mai cunoscute contribuții culturale ale Suediei, iar contribuțiile naturalizate ale imigranților sunt în mare parte excluse; majoritatea imigranților au sosit în Suedia după 1975.
Este firesc să apreciem aceste liste; face parte din natura umană să ne bucurăm de ele, a declarat la o conferință de presă istoricul Lars Tragardh, președinte al Comitetului Canonului Cultural, autorul listei.
Canonul, în sensul său originar, desemnează un set de reguli sau o colecție de lucrări considerate autentice – asemănătoare textelor sacre – o listă normativă, acceptată pe scară largă. Proiecte similare au fost elaborate în Danemarca și Olanda.
O listă controversată
Lista suedeză include filmul clasic din 1957 semnat de Ingmar Bergman, A șaptea pecetă; figura rebelă din literatura pentru copii Pippi Șosețica; și practica Allemansrätt, dreptul cetățenilor de a circula pe terenuri private în natură, a sta acolo peste noapte și a aduna fructe de pădure, ciuperci și alte plante.
Academia Suedeză a refuzat să se implice în proiect, lansat de guvern în 2023, argumentând că este diviziv și pune ideologia înaintea literaturii.
Asociația care reprezintă populația autohtonă din Tornedalen, nordul Suediei, s-a plâns că nu a fost invitată să participe la proiect, calificând inițiativa drept o continuare a opresiunii.
Scriitoarea suedeză de origine iraniană Shora Esmailian a declarat pentru Sydsvenskan că stabilirea de către stat a unor canoane despre ce înseamnă a fi suedez nu va facilita crearea unei societăți primitoare și egale.
Însă ministrul culturii, Parisa Liljestrand, a afirmat că acest canon a fost interpretat greșit.
Conferința de presă de marți a arătat că ideea este de a avea un canon cultural suedez ca instrument viu, util pentru educație, comunitate și incluziune.
Canonul cuprinde 50 de artefacte culturale, inclusiv romane, filme, piese de teatru și compoziții muzicale, precum și 50 de elemente din sfera socială, extrase din religie, drept și economie, alături de invenții, locuri, produse sau evenimente considerate esențiale pentru viața publică a Suediei și pentru înțelegerea de sine a națiunii.
