Începutul anului școlar aduce îngrijorări pentru aproximativ 160.000 de familii monoparentale.

Se apropie începerea anului școlar, iar grijile legate de pregătirea copiilor devin mai acute. Marian este tată rămas singur, îngrijind de fiul său după pierderea soției din cauza unei boli. În statistică, acest tip de familie se încadrează în categoria gospodăriilor formate dintr-un adult cu un copil dependent. În total există aproximativ 160.000 astfel de familii, dintre care în jur de 85% sunt conduse de mame singure cu copii, potrivit INS.

Cu cinci ani în urmă erau 130.000 de familii monoparentale; în 2022 INS a înregistrat 144.000 de astfel de familii cu copii, dintre care 36.000 erau tați singuri și 108.000 mame singure, iar în prezent numărul a ajuns la 160.000.

Matei, copilul lui Marian, urmează să intre în clasa a treia. Rechizitele au costat în jur de 300 de lei, iar ghiozdanul de calitate de obicei depășește 100 de lei; dacă adaugi haine, bugetul poate atinge aproximativ 600 de lei. Marian nu poate lucra full-time, așa că se ocupă cu ridesharing iar veniturile lunar ajung în jur de 3.500 de lei. Descurcarea este dificilă, dar el rămâne optimist, având încredere că vor găsi o soluție.

Fără un partener pentru a împărți sarcinile casnice și fără sprijinul bunicilor sau al bonei, mulți părinți singuri se confruntă cu provocări în a îngriji copiii în timp ce își susțin existența. În multe cazuri ei reprezintă singura sursă de venit din familie, iar o vacanță devine imposibilă. În multe situații, opțiunile efectiv nu există.

În 2024, din cele 7,5 milioane de familii din România, aproximativ 2,44 milioane (32,3%) aveau în componență copii aflați în întreținere, iar 5,1 milioane nu aveau copii sub 18 ani în grijă.

Tot atunci, aproximativ o treime din totalul familiilor erau alcătuite dintr-o singură persoană. Dintre aceste familii, aproape jumătate erau persoane peste 65 de ani, conform INS.

Deși poate părea paradoxal că numărul familiilor monoparentale crește pe fondul scăderii divorțurilor, explicația poate fi legată de creșterea copiilor din cupluri de tip parteneriat civil, care aleg să trăiască împreună fără a încheia o căsătorie.

Rata divorțialității a scăzut de la 1,06 divorțuri la 1000 de locuitori la 1,04 anul trecut. În mediul urban, divorțurile au fost de aproximativ 1,6 ori mai frecvente decât în rural. În 40% dintre cazuri, divorțul a afectat cel puțin un copil din cuplu.

Fenomenul restanțelor la plata întreținerii sau a ratelor în 2024 a fost mai răspândit în rândul familiilor formate dintr-un părinte singur cu un copil minor în întreținere (28,7%) și în cazul familiilor formate din doi adulți cu 3 sau mai mulți copii minori în întreținere (29,4%), potrivit statisticienilor.

În Uniunea Europeană existau 202 milioane de gospodării. În același an, UE înregistra cel mai mare număr de gospodării formate dintr-un singur adult, fără copii (75,0 milioane). Aproximativ 14% din gospodăriile cu copii (7,8 milioane) erau părinți singuri, reprezentând 4% din totalul gospodăriilor.

Ponderea gospodăriilor monoparentale diferă foarte mult între țări.

Ponderea părinților singuri a variat considerabil de la o țară la alta. Analizând ponderea gospodăriilor monoparentale în totalul gospodăriilor cu copii, șase țări au înregistrat o pondere de peste 20% din totalul gospodăriilor cu copii: Suedia 34%, Danemarca 29%, Estonia 28%, Letonia și Lituania 25% fiecare, și Franța 21%.

În schimb, cele mai mici ponderi au fost în Croația 5%, România 7% și Finlanda 8%, în timp ce Grecia, Slovacia, Malta, Polonia, Spania și Slovenia au înregistrat fiecare 9%.