Ilie Bolojan acuză dezinformarea legată de reducerea cu 25% a posturilor din administrație: impactul real era aproape nul.

Premierul a declarat marți că propunerea de la Ministerul Dezvoltării privind tăierea cu 25% a posturilor din administrația publică nu reflecta realitatea, aplicându-se în funcție de numărul maxim de posturi, nu la cele efectiv ocupate. El a subliniat că efectele asupra cheltuielilor erau aproape inexistente.

Șeful Guvernului a prezentat cifre actualizate despre posturile ocupate efectiv în administrația publică locală și a criticat raportarea la totalul maxim, în care intră posturile vacante sau neînființate în contextul reducerilor din primării.

Speranța este că această inițiativă nu s-a bazat pe o analiză reală.

Întrebat cum s-a ajuns la respingerea variantei de reducere cu 25% a posturilor din administrația locală, în condițiile discuțiilor cu sindicatele și în Coaliție, care au dus la un proiect de lege cu acea țintă.

Când a apărut propunerea, la început părea rezonabilă, însă premierul spune că a fost o măsură eronată, lipsită de o analiză serioasă. Reducerile necesită reacții; dacă nu vezi reacții, îți pui multe întrebări. O evaluare onestă arată că reducerea de 25% a posturilor nu ar fi avut un impact real asupra cheltuielilor, fiind orientată spre posturi vacante sau necreate.

Potrivit datelor, numărul maxim de posturi în administrația publică este în jur de 190.000, dintre care aproximativ 130.000 sunt ocupate, restul de aproximativ 32% fiind vacante sau neînfiate.

Prin urmare, o reducere de 25% din numărul maxim nu scade posturile ocupate, ci poate fi doar o coborâre peste acest prag. Când a fost propusă, am înțeles că efectele reale în scăderea cheltuielilor vor fi aproape de zero, deoarece se desființează posturi vacante sau never create. Am întâlnit astfel de situații în trecut și nu pot susține soluții care nu aduc efecte concret.

Conform afirmațiilor, numărul maxim de posturi aprobate la nivel local este în jur de 190.000, iar aproximativ 130.000 sunt ocupate; restul de circa 32% sunt vacante sau necreate.

La o reducere reală de 10% a personalului, impactul ar fi în jur de 13.000 de posturi și ar trebui să fie doar posturi reale, nu vacante sau necreate, pentru a nu induce în eroare.

Premierul a spus că Guvernul va publica în detaliu calculările pe fiecare județ și localitate, arătând numărul maxim aprobat, simulările de reduceri și localitățile cu personal în exces sau cele care nu vor trebui să taie posturi.

A fost analizată o viziune cu trei scenarii de lucru – 10% sau 15% – iar ideea a fost să se analizeze dacă se poate aplica 10% sau 15% din posturile ocupate.

Dacă vrem o reducere de 5% efectivă, ar însemna scăderea de cel puțin 30% din numărul maxim, iar în simulările pe peste 3.200 de UAT-uri rezultă că în aproximativ o mie localități ar trebui redus personalul, iar în multe altele nu este necesară nicio tăiere.

Dacă s-ar aplica o reducere efectivă de 10% la posturile ocupate, ar însemna o scădere de circa 40% din totalul posturilor; astfel, jumătate dintre UAT-uri ar necesita reduceri, iar cealaltă jumătate ar funcționa în mod normal.

Dacă scopul ar fi o reducere de 15%, rezultatul ar însemna aplicarea unui procent de 45% la baza maximă, ceea ce ar afecta aproape 2.000 de UAT-uri, adică aproximativ 60% din total.

El a prezentat și estimările privind posturile ce ar fi tăiate în ipoteza reducerii de 10% a posturilor ocupate.

„La o reducere de 10% a personalului ar fi aproximativ 13.000 de posturi reale; nu posturi vacante sau virtuale, iar nu putem evita dezinformarea românilor în legătură cu acest lucru”, a afirmat premierul.

Vor fi și primării unde nu se vor face tăieri de posturi.

El a subliniat că există localități în care nu va fi necesară nicio reducere de posturi.

A adăugat că există județe în care o reducere de 15% la nivel național ar reprezenta doar 3% în administrația locală, în timp ce altele pot avea procente mai mari; în unele localități s-ar putea chiar să se facă angajări dacă situația o cere, a explicat Bolojan.

Potrivit lui, pe lângă reducerile din aparatul propriu al primăriilor și consiliilor județene, ar mai intra și reduceri de personal la Poliția Locală, la Evidența populației, la posturile pentru fonduri europene sau posturile de șoferi de la microbuzele școlare.

Premierul a fost întrebat și ce economii se vor obține din reducerea acestor posturi din administrație.

„Discuția s-a purtat să se reducă cu 10% efectiv sau cu 15%. Vă rog să faceți o socoteală. 10% înseamnă 13.000 de posturi, înmulțit cu salariul mediu din administrație”, a spus premierul.

Premierul a mai precizat că Guvernul va face publice toate aceste calcule pe fiecare județ și localitate, astfel încât să se vadă atât numărul maxim de posturi aprobate, simulările cu reducerile de personal și ce primării au personal în plus și trebuie să facă reduceri dar și care au personalul calculat corect și nu vor trebui să facă nicio reducere de posturi. Guvernul va publica situațiile.

Concluzie: transparența datelor și evaluările reale vor ghida deciziile de restructurare a administrației, iar rezultatele vor fi comunicate în mod clar pentru toate nivelurile administrative.