Daniel David explică obiectivul măsurilor de urgență în educație

Ministrul Educației anunță că norma de plată pe oră va scădea de la aproximativ 30.000 la circa 15.000 în comparație cu 2024, iar scopul acțiunilor luate este să asigure salariile și bursele până la finalul anului, nu să inaugureze o reformă amplă. În planul viitor, miza este regândirea rolului directorului de școală, desprins din paradigma didactică tradițională.

La un eveniment public, el a spus că numărul normelor pentru plata cu ora în acest an va fi în jur de 15.000, iar aceste date se referă strict la plata pe oră, nu la orele titularilor sau la normele pentru înlocuitori.

A recunoscut faptul că măsurile au generat nemulțumiri, dar a respins scenariile extreme lansate la început. În realitate, nu se pune problema unor demiteri în masă; majoritatea titularilor își păstrează posturile, iar amenințările apocaliptice nu corespund situației.

Conform afirmațiilor sale, peste 98% dintre titulari au reușit să-și acopere norma prin ore suplimentare efectuate în aceeași unitate de învățământ. Se propune ușurarea sarcinilor pentru restul personalului, chiar dacă procentul de contribuție suplimentară este mic — în jur de 1,4% — iar fiecare profesor contează.

Miza schimbărilor: noul rol al directorilor de școli

Regândirea statutului directorilor este necesară pentru a depăși paradigma didactică în care profesorii devin conducători, păstrând adesea orele la clasă. Se subliniază că această abordare a adus avantaje salariale, dar nu a rămas suficiente degrevări ca în anii trecuți.

Ca alternativă, se vorbește despre un model managerial în care directorii pot să se detașeze din funcția didactică pe durata mandatului, ocupând exclusiv atribuțiile de conducere. Nu se susține un singur model drept potrivit, ci se propune ca școlile să aleagă soluția care li se potrivește cel mai bine.

Concursurile pentru directori, provocarea din 2025

Provocarea majoră pentru anul viitor este organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori de unități școlare. Procesul va trebui demarat în prima parte a anului, iar discuțiile deja încep să contureze cadrul, având în vedere testele anterioare și impactul asupra elevilor.

În învățământul superior este discutat pe lângă modul tradițional de conducere și un model managerial diferit, iar majoritatea instituțiilor păstrează preferința pentru ca rectorul să fie tot profesor. Ministrul indică că opțiunea similară poate fi pusă la dispoziția fiecărei unități.

Măsuri de criză, nu de reformă

Conducerea explică că reducerile din finanțarea educației au fost impuse de constrângerile bugetare. Măsurile luate nu reprezintă reforme, ci măsuri de criză și austeritate menite să permita încheierea anului cu plata salariilor și a burselor, fonduri necesare care nu erau disponibile la rectificare.

În plus, sunt menționate două principii directoare: raționalitatea, adică deciziile trebuie să aibă coerență cu practica europeană, și decența financiară, pentru a aloca cât se poate din buget în condițiile curente.