Hartă detaliată a scenariului de reformă pentru administrația locală propus de Bolojan, analizată în contextul criticilor din partea opoziției, cu date pe județe despre unde ar urma să se producă cele mai mari reduceri de personal.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că multe primării nu își pot susține cheltuielile cu personalul din veniturile proprii, prezentând situația posturilor pe fiecare județ și arătând că reforma ar însemna o scădere de 13.098 posturi ocupate, echivalent cu aproximativ 10% din total.

În conferința de presă, el a explicat că o reducere de 25% nu ar produce efecte semnificative dacă multe posturi sunt deja vacantate; pentru a atinge o scădere de 10% a posturilor ocupate, ar fi necesară o tăiere de aproape 40% din totalul posturilor.

Conform raportului guvernamental, totalul posturilor din administrația locală este de 189.777. Dacă s-ar reduce cu 40% din total, numărul de posturi ocupate ar ajunge la 126.862; în total ar urma să dispară 13.098 posturi repartizate în 1.655 de unități teritorial-administrative (UAT-uri). În total, există 3.228 de unități teritorial-administrative.

Premierul a subliniat că diferența dintre numărul maxim de posturi disponibile și cele ocupate este de 32%, adică multe posturi nu există sau sunt vacante. Prin urmare, o reducere de 25% ar trece peste pragul respectiv și nu ar atinge majoritatea posturilor ocupate, ceea ce ar reduce semnificativ efectul asupra angajaților. În consecință, reducerea anunțată de 25% nu ar produce efecte semnificative.

Ce simulări a făcut Guvernul

Premierul a spus că au fost realizate simulări pentru a estima cum ar arăta disponibilizările în administrația locală.

Pentru o reducere efectivă de 5% a personalului din administrația publică locală, estimările arată că ar fi nevoie să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim de posturi, iar din cele peste 3.200 de unități administrative, sub 1.000 ar trebui să reducă personalul în această ipoteză.

Acesta a mai explicat că, pentru un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă a personalului ocupat, ar însemna o reducere de aproximativ 40% din totalul posturilor pentru a obține impactul asupra posturilor ocupate.

De asemenea, a prezentat și un exemplu cu o reducere de 15%: pentru a obține un efect de 15%, ar fi necesară aplicarea unui coeficient de 45% la baza maximă, ceea ce înseamnă reduceri în aproape 2.000 de unități administrativ-teritoriale, adică în aproximativ 60% dintre ele.

Unde ar trebui făcute cele mai mari reduceri

Conform estimărilor, Prahova ar avea cele mai mari reduceri, cu circa 724 de posturi din 68 de unități.

La București ar urma să se observe un volum semnificativ, cu aproximativ 708 posturi vizate.

Alte județe cu reduceri semnificative sunt Argeș (649 posturi în 58 localități), Suceava (627 în 48 localități), Galați (522 în 61 localități) și Mureș (513 în 56 localități).

Restul județelor ar urma să înregistreze reduceri sub 500 de posturi.

În 6 luni, personalul din administrație a costat 7 miliarde lei

Premierul a declarat că, dacă nu gestionăm eficient cheltuielile cu personalul, orice venit suplimentar se va reîntoarce în costuri de personal și ne va menține în situația actuală. În prima jumătate de an, cheltuielile cu personalul au ajuns la suma de 7 miliarde de lei.

Acesta a mai afirmat că, în primele șase luni, chiar dacă nu au avut loc creșteri de personal, cheltuielile cu personalul au crescut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a prezentat luni seară plenului reunit al Parlamentului angajarea răspunderii Guvernului pentru cinci dintre cele șase proiecte din pachetul fiscal 2, într-un context marcat de tensiuni în coaliție după blocarea reformei administrației publice. A fost pentru prima oară când o astfel de procedură a fost folosită pentru atât de multe proiecte într-o singură zi, necesitând ședințe succesive ale plenului.

A fost pentru prima dată când o astfel de procedură a fost aplicată pentru atât de multe proiecte în aceeași zi, iar în aceste condiții au fost necesare ședințe succesive ale plenului.

Aceste evoluții au condus la situații de dezbatere și hotărâri în cadrul plenului comun, în context politic tensionat, pe fondul inițierii răspunderii guvernamentale pe proiecte importante din pachetul fiscal.