Unul dintre liderii importanți ai PSD răspunde lui Bolojan și contestă calculele aplicate exclusiv în Oradea și în Bihor, afirmând că demersul nu a fost în van.
Primarul Craiovei Olguța Vasilescu a reacționat după conferința despre reforma administrației publice susținută de primul-ministru.
Ea spune că a urmărit intervenția și apreciază că liderul coaliției a recunoscut că datele prezentate în comunicatul comun nu reflectau realitatea, iar afirmația despre numărul angajaților din administrația locală a fost corectată. Inițial se vehicula peste 300.000 de persoane, în timp ce cifrele actuale indică 129.000. Vasilescu subliniază faptul că o primărie nu este identică cu alta, unele având personal pentru întreținerea spațiilor verzi sau a activităților de salubritate, în timp ce altele au servicii concesionate sau entități proprii, iar la nivel central este necesară o restructurare. Asta înseamnă că nu a fost o pierdere de timp.
Mai departe Vasilescu o critică pe Bolojan, susținând că afirmația despre modul de calcul al personalului nu a fost adecvată. Ea evidențiază că ideea unei aplicări diferențiate între Oradea și Bihor, sau presupusa existență a unui „personal supradimensionat” în alte unități administrative, este discutabilă.
Ulterior, Vasilescu propune o demonstrație menită să demonteze exemplele aduse în discuție de Bolojan.
Hai să analizăm cazuri concrete. Oradea face parte din grupa urbană cu populația peste 200.000 și numără 213.549 locuitori. În aceeași categorie figurează Iașiul cu 379.010, Cluj-Napoca cu 325.353, Timișoara cu 296.869, Galați cu 294.905, Craiova cu 280.834. Toate aceste primării aveau dreptul legal la un plafon de 720 posturi, după reducerea de 10% din anul trecut. Niciunul dintre aceste orașe nu a atins maximul. De exemplu, Craiova, deși poate angaja până la 720, are efectiv 490 de angajați, iar structura administrative prevede 655 de posturi. Restul orașelor din grupă nu au atins limita maximă. Însă nu se poate compara Clujul sau Iașul cu Oradea ținând cont de populație și de complexitatea serviciilor. Privind reforma propusă, Timișoara sau Cluj ar putea pierde în jur de 300 de posturi. E mult? E puțin? Acest aspect nu mai contează în acest moment. Orice cifră menită să arate cine a fost mai „corect” este discutabilă, deoarece pentru cei avizați este clar că o asemenea eroare nu poate rămâne legal și datele reale trebuie folosite.
În încheiere, Vasilescu afirmă că își dorește o administrație mai agilă, păstrând în funcții doar angajații competenți, iar pentru acest obiectiv susține un cadru legislativ cu evaluări anuale. De asemenea, promite amendamente pentru a corecta aspectele identificate și așteaptă ca guvernul să furnizeze cifre exacte.
