O transformare discretă a domeniului medical promite eliminarea treptată a testelor pe animale în viitorul apropiat.
Giganți ai industriei farmaceutice și biotech din SUA investesc tot mai mult în inteligența artificială pentru descoperirea și testarea de medicamente, ca să obțină rezultate mai rapide și costuri mai reduse, în linie cu obiectivul de a diminua testarea pe animale în perspectivele apropiate.
Specialiști din firme de cercetare contractuală, biotech și fonduri de investiții medicale afirmă că în trei până la cinci ani AI-ul ar putea scurta semnificativ termenele de dezvoltare și cheltuielile cu peste 50%.
Certara, alături de Schrodinger și Recursion Pharmaceuticals, utilizează deja AI pentru a estima cum ar putea fi absorbit în organism un medicament în fază experimentală și pentru a identifica potențiale efecte toxice.
Patrick Smith, liderul diviziei soluții pentru dezvoltarea medicamentelor la Certara, sugerează că testarea pe animale ar putea deveni inutilă în perioada ce vine.
Platforma de descoperire a medicamentelor alimentată de AI a Recursion a demonstrat că poate avansa un candidat în testele clinice în numai 18 luni, depășind semnificativ media din industrie de aproximativ 42 de luni.
Ar trebui să scadă și prețurile medicamentelor
Experți din TD Cowen și Jefferies estimează că soluțiile AI vor reduce costurile și durata procesului de dezvoltare cu peste 50%, depășind estimările actuale de până la 15 ani și un buget de aproximativ 2 miliarde de dolari pentru aducerea unui medicament pe piață.
Schimbarea este în linie cu perspectiva autorităților americane de reglementare, care anticipează că AI, modele celulare umane și simulări computaționale vor deveni standardul în cercetarea biomedicală.
Autoritățile lucrează spre ca, în următorii 3-5 ani, studiile pe animale să reprezinte o excepție în faza preclinică, pentru asigurarea siguranței și evaluarea toxicității.
Pe termen lung, noile strategii au potențialul de a reduce prețurile medicamentelor. Oficialii reglementatorilor sugerează că AI, modele celulare și simulări vor transforma piața, în special în cazul tratamentelor cu anticorpi monoclonali.
Cu toate acestea, experți din industrie avertizează că testarea pe animale nu va dispărea în totalitate în viitorul apropiat.
Conform cerințelor reglementare actuale pentru anticorpii monoclonali, firmele trebuie să deruleze studii preclinice pe animale pentru a verifica eventualele efecte adverse. Durata acestor teste se situează, în general, între 1,5 și 6 luni, iar în medie se folosesc aproximativ 140-150 animale ne-umane, cu un cost mediu de aproximativ 50.000 de dolari per subiect.
O nouă direcție în cercetarea medicală
Charles River Laboratories, cu sediul în Massachusetts, figurează printre cei mai importanți contractori de cercetare la nivel global și este lider în adoptarea AI și a strategiilor NAM (noile abordări) în industrie.
Metodologiile NAM combină inteligența artificială, simulări computaționale, învățare automată și modele cu celule umane, inclusiv organe pe cip, pentru a anticipa efectul unui medicament asupra organismului. Un organ pe cip este un mic dispozitiv util în care celule umane vii reproduc funcțiile esențiale ale unui organ.
Veniturile anuale din portofoliul NAM al Charles River ating în jur de 200 de milioane de dolari.
InSphero, companie elvețiană, testează siguranța și eficacitatea medicamentelor folosind modele 3D ale ficatului, în care microțesuturi hepatice cultivate în laborator imită funcțiile acestui organ.
Schrodinger din New York combină simulările fizice cu inteligența artificială pentru a anticipa toxicitatea potențială a substanțelor medicamentoase.
Totuși, specialiștii avertizează că viitorul va implica o strategie mixtă, în care testarea pe animale va scădea, iar datele vor fi augmentate cu noile tehnologii.
În ansamblu, evoluția demonstrează că siguranța pacienților poate merge mână în mână cu inovația accelerată, pe măsură ce inteligența artificială modelează viitorul cercetării medicale.
