CCR anunță data dezbaterii sesizării ICCJ privind modificările regimului pensiilor pentru magistrați.

Sesizarea depusă joi de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la neconstituționalitatea legii care reformează pensiile speciale pentru magistrați și procurori, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, va fi discutată de Curtea Constituțională pe 24 septembrie.

Joi, ICCJ a decis să sesizeze CCR în legătură cu legea ce modifică condițiile de pensionare ale magistraților, iar Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Legea a generat proteste în instanțe și parchete, iar prevederea privind pensia stabilește că aceasta nu va depăși 70% din ultimul salariu net, în raport cu 80% din salariul brut încasat în prezent.

Instanța supremă acuză că, printre aspecte, s-a ignorat importanța pensiei de serviciu în contextul independenței justiției. Instituția, condusă de Lia Savonea, mai susține că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

Astăzi, 04.09.2025, în ședința Secțiilor Unite, magistrații ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la legea ce modifică regimul pensiilor. prin această decizie, aceștia transmit un NU ferm oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept.

Instanța supremă susține că legea afectează nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și numeroase principii fundamentale ale statului de drept. De asemenea, magistrații subliniază că statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în ansamblu, nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție esențială a democrației și a statului de drept, care nu poate fi desconsiderat.

Cum a modificat Guvernul sistemul pensiilor speciale

Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament pentru proiectul ce modifică condițiile de pensionare ale magistraților, una dintre cele cinci legi adoptate prin acest mecanism.

Proiectul a provocat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la proteste în instanțe și parchete prin suspendări ale activității.

Până în 2036 există etape tranzitorii: magistraților li se va adăuga treptat în fiecare an câte un an și șase luni la vârsta de pensionare, iar din 2036 vârsta de pensionare va fi 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților conține următoarele modificări:

• Stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, în acord cu pragul standard al sistemului public.
• Pentru a intra în pensie este necesară o vechime de 35 de ani; în prezent pragul este de 25 de ani.
• Pensiile nu vor depăși 70% din ultimul salariu net, în timp ce în prezent este permis un plafon de 80% din salariul brut.
• Pentru magistrații aflați în funcție, creșterea progresivă a vârstei de pensionare va continua prin adăugarea anuală a unei perioade de 1 an și 6 luni, până în 2036.

Magistrații vor putea în continuare să iasă la pensie anticipat, cu condiția să aibă 35 de ani vechime, însă dacă nu au atins 65 de ani se va aplica o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.

Dacă proiectul va trece de Curtea Constituțională, va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025.