Decizie cheie a CJUE privind mandatul european de arestare pentru fugiți care urmăresc să evite condamnările în România
Curtea de Justiție a Uniunii Europene stabilește că o autoritate judiciară nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și să preia pedeapsa fără consimțământul statului care a emis mandatul. Pe lista persoanelor condamnate definitiv în România care au părăsit țara pentru a scăpa de închisoare figurează Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România și Dragoș Săvulescu.
- Decizia CJUE a fost emisă într-un dosar în care Curtea de Apel București a fost sesizată în privința unui român condamnat pentru înșelăciune, iar autoritățile italiene au refuzat să facă extrădarea. Decizia se aplică retroactiv. Conform datelor Poliției Române, peste 4.000 de persoane din țară se sustrag pedepselor. În martie a intrat în vigoare Legea fugarilor, care poate adăuga până la trei ani de închisoare celor care se sustrag. Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat-o la CCR, iar CCR a respins sesizarea, confirmând constituționalitatea actului normativ.
În decizia pronunțată joi, CJUE explică faptul că mandatul european de arestare este un instrument juridic simplificat în cadrul Uniunii, destinat să permită arestarea în statul în care se află persoana vizată și predarea acesteia către statul emitent pentru urmărire penală sau executarea pedepsei.
Acest cadru se bazează pe încredere reciprocă și pe recunoaștere mutuală; statele membre trebuie să execute mandatul european de arestare, iar neexecutarea acestuia este permisă doar în cazuri excepționale.
CJUE precizează condițiile în care neexecutarea mandatului în scopul executării pedepsei în locul reședinței este valabilă: autoritatea de executare trebuie să respecte reglementările UE privind recunoașterea hotărârii și transferul pedepsei, iar lipsa consimțământului duce la predare.
Instanțele din statul de executare pot invoca politici penale proprii pentru a justifica aplicarea pedepsei pe teritoriul lor și pot refuza transmiterea hotărârii și a certificatului, menținând mandatul emis în vigoare.
Dacă refuzul a fost rezultatul unei încălcări ale condițiilor sau procedurilor UE, mandatul rămâne activ, iar statul emitent poate să-și exercite pedeapsa pe propriul teritoriu.
În România există cazuri notorii de condamnați ce au fugit înainte de pronunțarea sentinței definitive, iar țările în care s-au stabilit – în principal Italia și Grecia – nu au fost de acord cu extrădarea.
Printre numele menționate se regăsesc foști oficiali ca Alina Bica, Daniel Dragomir, Sorin Oprescu, Ionel Arsene și Mario Iorgulescu.
Ce hotărâre a emis CJUE
(Continuare)
(Continuarea pentru a menține structură completă)
