Paradox în energie: România aspiră la rol de hub regional, dar peste 11.600 de oameni rămân fără curent

România își propune să devină un nod energetic regional, însă mii de oameni aprind lumânări în casele lor. O analiză a unui ONG de profil scoate în evidență această realitate. În Uniunea Europeană eradicarea sărăciei energetice este o prioritate, însă fonduri pentru electrificarea locuințelor izolate nu au fost atrase. În plus, beneficiarii nu pot primi panouri solare prin PNRR din cauza criteriilor de eligibilitate care impun existența unei instalații electrice.

Copiii învață la lumina lămpilor pe gaz sau a lanternelor, iar bătrânii singuri și familiile vulnerabile trăiesc în întuneric – o realitate adesea ignorată. Peste 5.000 de gospodării nu au încă acces la electricitate, un eșec de guvernare pe termen lung. Cum poate o țară care își propune să exporte energie să lase proprii cetățeni în beznă?

În timp ce Europa avansează rapid spre tehnologii inovatoare – de la surse regenerabile la digitalizare și inteligență artificială – România rămâne cu gospodării în întuneric, ca în urmă cu un secol. În peste 30 de ani de promisiuni, autoritățile nu și-au îndeplinit obligația de a aduce lumină în fiecare casă.

Peste 11.000 de persoane nu au acces la rețeaua electrică

În vara anului 2021, ONG-ul a lansat proiectul Energie pentru viață pentru a atrage atenția asupra sărăciei energetice extreme. În 2024, cu sprijinul Ministerului Energiei, a fost creat Registrul Electronic Național al Gospodăriilor fără energie electrică (RENGEER).

Inventarierea a scos la lumină faptul că în România există 5.494 locuințe neracordate, în care trăiesc peste 11.600 de oameni – dintre care aproape jumătate sunt copii.

Majoritatea acestor locuințe se află în zone montane izolate, fără perspective reale de racordare la rețea.

Datele culese indică faptul că 87% dintre locuințele fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce complică opțiunile instituționale.

În plus, 64% dintre locuitori au venituri sub nivelul minim pe economie, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar fi racordați la rețea, mulți nu și-ar permite să plătească energia consumată.

Situația este agravată de accesul greu în 53% dintre cazuri, iar pentru 10% dintre locuințe nu există drumuri de acces. Pentru toți aceștia, cea mai la îndemână soluție este utilizarea sistemelor fotovoltaice ce pot oferi energie solară gratuită.

În cele zece etape derulate prin proiectul Energie pentru viață, ONG-ul, cu sprijinul partenerilor din societatea civilă, a electrificat prin instalarea de panouri solare cu baterii 71 de gospodării din 35 de localități din opt județe: Alba, Harghita, Vrancea, Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș, Hunedoara și Buzău. Însă aceasta este doar o picătură într-un ocean de întuneric.

Cum arată harta României fără lumină

Conform unei hărți realizate de ONG-ul din domeniu, în județul Satu Mare există 585 de locuințe fără electricitate.

Urmează în top Bistrița-Năsăud (543 de locuințe), Harghita (468), Covasna (365) și Suceava (358).

Pentru guvernanți, aceste cifre pot părea simple statistici. În realitate, în spatele fiecărui număr se află povești dureroase de viață: copii din mediul rural învață la lumina lumânărilor și nu pot folosi un laptop în era digitalizării; familii fără frigider, radio, televizor sau acces la internet; oameni care nu își pot încărca telefonul pentru a apela la servicii de urgență; bătrâni care trăiesc fără aparate medicale de bază.

La nivelul UE, lupta împotriva sărăciei energetice este o prioritate

Uniunea Europeană tratează accesul la energie ca pe un drept fundamental, nu doar ca pe o problemă economică. În viziunea europeană, combaterea sărăciei energetice este o prioritate, iar statele membre au obligația să adopte politici care să asigure echitatea socială, astfel încât beneficiile tranziției verzi să ajungă la cei mai vulnerabili.

Prin Pactul Verde European și strategia REPowerEU, Bruxelles-ul a stabilit obiective clare: o tranziție către energie curată pentru toți și asigurarea că nimeni nu este lăsat în urmă.

De asemenea, în cadrul viitorului Pachet de Energie pentru Cetățeni, Comisia Europeană subliniază că o tranziție energetică justă implică toți cetățenii, indiferent de locul în care trăiesc sau de nivelul veniturilor.

Drepturile sociale la nivel european, proclamate în 2017 și în oglinda Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă ale ONU, includ energia între serviciile esențiale pe care fiecare cetățean ar trebui să le aibă la dispoziție.

Pentru persoanele aflate în situații dificile, este necesar un sprijin real pentru accesul la aceste servicii.

Românii din locuințele izolate nu au fost incluși pe lista beneficiarilor eligibili pentru panouri solare din PNRR

Chiar dacă țara a beneficiat de fonduri europene semnificative, autoritățile nu au integrat electrificarea completă în planuri mari de finanțare, nici în PNRR sau în Fondul pentru Modernizare.

Astfel, România a ratat probabil șansa de a corecta una dintre cele mai mari inegalități sociale: lipsa accesului la electricitate pentru mii de familii.

Prin programul REPowerEU – PNRR au fost alocate peste 610 milioane de euro pentru vouchere destinate instalării de panouri solare și sisteme de stocare în gospodării. O cerere în valoare de 300 milioane de euro pentru instalarea de panouri solare și baterii (Investiția 4A) viza direct gospodăriile vulnerabile – un pas important, dar care a ocolit exact comunitățile aflate în întuneric.

Astfel, apare un paradox: programele destinate consumatorilor vulnerabili nu ajung la cei mai săraci dintre români – oamenii care trăiesc efectiv fără electricitate.

Cauzele sunt legate de faptul că criteriile de eligibilitate cer existența unei instalații electrice, a unei prize de pământ sau a unui audit energetic, condiții greu de îndeplinit pentru gospodăriile aflate în întuneric.

În plus, interesul pentru aceste locuințe a fost scăzut deoarece accesul la ele este dificil, ceea ce le-a făcut neatractive pentru firmele specializate.

Mai mult, potrivit organizației, lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura bază pentru acordarea celor 10.000 de euro, este în mare parte eronată. Mulți dintre așa-numiții vulnerabili nu sunt săraci sau nu se află în incapacitatea de a-și plăti facturile.

Cei debranșați sau cei care nu au fost niciodată racordați la rețea rămân invizibili pentru stat. În rezultat, ajutoarele ajung la vulnerabilii greșiți, iar cei mai afectați continuă să lipsească din programe.