Un studiu realizat în Austria examinează încrederea românilor în leu și în banca centrală, iar rezultatele pot părea surprinzătoare.

În rândul țărilor din centrul și sud-estul Europei, albanezii și bulgarii au cele mai ridicate încrederi în băncile lor centrale, în timp ce România, Bosnia și Herțegovina și Ungaria ocupă poziții la coada clasamentului.

Subiectul încrederii față de băncile centrale a devenit un obiect de analiză intens în mediul academic și în rândul decidenților, iar motivele sunt multiple: inflația ridicată post-pandemie a atins niveluri fără precedent în multe economii avansate, iar țintele de creștere a prețurilor au fost depășite de unele state.

Un alt aspect problematic a fost decalajul dintre ghidajul politicii monetare orientat în viitor și necesitatea de a majora rapid dobânzile pentru a combate inflația, fapt ce a atras critici și a ridicat întrebări despre credibilitatea acestui instrument.

În România, încrederea în banca națională tinde să scadă pe măsură ce respondenții în vârstă se îmbătrânesc.

La fel, nivelul de încredere scade odată cu venitul; cei cu venituri mari manifestă încredere semnificativ mai mare decât cei cu venituri mai mici.

Cazul Albaniei: încrederea la cel mai înalt nivel

Albanezii au încredere în banca lor centrală datorită mai multor factori cheie: autonomie instituțională solidă, politică monetară eficace, aliniere la standardele UE, comunicare deschisă și un istoric de stabilitate financiară cu inflație menținută în limite.

Autonomia băncii a fost întărită printr-un cadru legislativ modern, consolidat după perioadele de criză din anii '90, și stă la temelia încrederii publice.

Albanezii au gestionat inflația cu eficiență, au menținut stabilitatea sectorului financiar și au condus o redresare solidă după șocuri precum pandemia și tendințele globale de creștere a prețurilor.

Reforme structurale și supravegherea prudentă au creat un sector bancar modern, cu rate scăzute ale creditelor neperformante și cu o participare semnificativă a investitorilor străini, consolidând încrederea.

De asemenea, instituția menține un dialog deschis cu publicul, oferind actualizări regulate despre deciziile monetare, obiectivele de inflație și evoluția sectorului financiar. Datorită acestei transparențe, este remarcată pentru claritatea în comunicare în regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est.

Reforme din sectorul bancar au consolidat etica profesională și protecția consumatorilor, recunoscute la nivel internațional.

De ce contează încrederea cu adevărat?

Misiunile băncilor centrale subliniază că autoritatea trebuie să inspire încredere, deoarece încrederea aduce numeroase beneficii economice și sociale pe termen lung.

Ce influențează încrederea

Analizele arată că mulți factori externi băncilor centrale modelează încrederea publică. Impactul inflației este relativ modest în acest tablou; crizele economice au un efect mult mai mare asupra nivelului de conformitate și de încredere. Conform studiilor, păstrarea încrederii este, în general, mai dificilă decât recâștigarea ei.

Cu toate acestea, Bănci Centrale pot opera pentru a-și menține imaginea prin îndeplinirea mandatului lor, precum și prin îmbunătățirea comunicării cu publicul și promovarea educației financiare.

Provocări viitoare și posibile soluții

Păstrarea încrederii rămâne o provocare, iar evoluțiile recente o fac și mai dificilă: polarizarea socială și politică, expansiunea rolului rețelelor sociale și creșterea riscului dezinformării. Pe măsură ce publicul înțelege rolul băncilor centrale, încrederea poate crește, iar vulnerabilitatea la dezinformare scade.