Popularitatea lui Emmanuel Macron este la un nivel scăzut, iar majoritatea francezilor cere demisia sa.
La patru zile de la potențiala cădere a guvernului condus de premierul Francois Bayrou, aproape două treimi dintre francezii intervievați într-un sondaj își doresc demisia lui Emmanuel Macron.
Un sondaj indică faptul că 64% dintre respondenți își doresc organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, preferând schimbarea la vârf în locul numirii unui al cincilea prim-ministru într-un interval de aproximativ doi ani.
Tot în același sondaj, 56% dintre respondenți cer dizolvarea parlamentului și alegeri anticipate, ca soluție pentru ieșirea din criză, o criză amplificată de deficitul bugetar pe care guvernul încearcă să-l reducă prin măsuri de austeritate.
Un alt sondaj relevă că doar 15% dintre francezi mai au încredere în Macron, în timp ce joi a găzduit la Paris o nouă reuniune a statelor care sprijină militar Ucraina în Coaliția Voinței.
Guvernul Bayrou, în prag de demitere.
Premierul Francois Bayrou urmează să se prezinte luni în fața Adunării Naționale pentru a primi votul de încredere pentru planul său de austeritate; dacă nu obține susținerea, având în vedere că partidele centriste și dreapta nu au majoritate absolută, guvernul ar putea demisiona după doar nouă luni în funcție.
Printre opțiunile pe care le-ar avea Macron în baza prerogativelor sale constituționale se numără desemnarea unui nou premier, dar acesta ar întâmpina dificultăți în votul de încredere, sau convocarea de alegeri legislative anticipate, la fel cum s-a întâmplat în iunie 2024 după eșecul partidului prezidențial la europarlamentare.
O altă opțiune, susținută de extrema dreaptă a lui Marine Le Pen și de opoziția de stânga, este ca Macron să demisioneze și să fie convocate alegeri prezidențiale cu doi ani înainte de termen.
Cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, Franța se vede nevoită să adopte măsuri de austeritate; autoritățile estimează că printr-un plan de ajustare în valoare de 44 de miliarde de euro acest deficit va coborî la 4,6% în anul viitor, iar în 2029 va ajunge la 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere al UE.
