Nu toți românii vor mai primi gratuit buletinul electronic cu cip – cum am ajuns în această situație și câte documente cu cip au fost eliberate până acum

Guvernul a decis, la data de 14 august, să restrângă categoria beneficiarilor care primesc gratuit buletinul cu cip, de la 5 milioane la 3,5 milioane, în condițiile în care MAI a propus tăierea finanțării din PNRR pentru acest program cu 21 de milioane de euro, conform unui memorandum aprobat de Executiv.

Măsura este prezentată de MAI drept o măsură de securizare a investiției, de eficientizare a utilizării fondurilor din PNRR și de luare în calcul a riscului fiscal existent.

Proiectul înregistrează întârzieri semnificative

România a fost bine dotată cu o alocare de 150 de milioane de euro din granturile PNRR destinate emiterii noilor buletine cu cip. Un obiectiv major al acestui program, gestionat de MAI, prevedea eliberarea a 5 milioane de buletine electronice până la 30 iunie 2026, cu un buget de 70 de milioane de euro.

Primele buletine cu cip au fost testate într-un proiect pilot la Cluj în vara anului 2021, însă implementarea pe scară națională a întâmpinat întârzieri din motive tehnice. Lansarea oficială în Cluj a avut loc în luna martie a acestui an, iar distribuția în București și în alte orașe a urmat între aprilie și august, cu aproape un an înainte de termenul fixat în PNRR.

Doar peste 430.000 de buletine cu cip emise până acum. Ce probleme există

În memorandumul adoptat joi de Guvern, MAI relevă că ritmul inițial de implementare a fost moderat din cauza caracterului inovator al proiectului, a necesității de a dezvolta fluxuri administrative noi, a lipsei de familiaritate a personalului cu noile proceduri, a interesului cetățenilor și a capacității administrative variabile la nivel local.

• • Principala barieră constă în dificultatea de a prelua date biometrice și cereri de la cetățeni. • Chiar dacă rețeaua de ghișee a fost extinsă, ritmul este influențat de lipsa de personal, infrastructură și accesibilitate pentru anumite categorii ale populației. • Rapoartele săptămânale până acum confirmă dinamica procesului CEI și angajamentul MAI, cu date la 28.08.2025: 436.674 buletine emise și 467.290 cereri înregistrate.

Pentru a depăși aceste obstacole și a accelera emiterea CEI, MAI a anunțat o serie de măsuri.

• • Recomandarea către autoritățile locale de a extinde în continuare rețeaua de ghișee (672 până în prezent) cu suport tehnic pentru configurarea echipamentelor; • Adaptarea infrastructurii consulate pentru preluarea cererilor din străinătate, începând cu trimestrul IV 2025; • Facilitarea depunerii cererilor la orice SPCEP pentru mai multă flexibilitate și decongestionarea serviciilor publice; • Dezvoltarea unei aplicații mobile securizate, capabile să citească datele din cip, facilitând utilizarea funcționalităților CEI.

Caravane pentru preluarea cererilor și datelor biometrice

În vederea accelerării procesului, autoritățile vor implementa măsuri suplimentare pentru preluarea datelor biometrice și a cererilor.

• • Organizarea caravanelor pentru colectarea cererilor și a datelor biometrice în București și în zone defavorizate sau în contextul unor evenimente culturale și sportive; • Lansarea unei soluții digitale pentru depunerea online a cererilor, cu încărcarea documentelor în format standard și validare finală la activarea CEI; • Acordarea de prioritate cetățenilor cu buletine simple emise recent, cu valabilitate redusă; • Oprirea eliberării buletinelor model 1997, în cadrul campaniei de informare despre CEI, pentru a facilita accesul online și securitatea datelor.

Conform estimărilor, MAI prevede emiterea în medie a aproximativ 307.655 buletine CEI pe lună (aproximativ 15.382 cereri zilnic), un ritm care ar permite atingerea țintei de 3,5 milioane până la 30 iunie 2026.

România riscă sancțiuni financiare de aproximativ 264 milioane euro

În final, MAI a solicitat Guvernului să autorizeze încheierea angajamentelor legale și atribuirea contractelor necesare pentru implementarea CEI și a semnăturii digitale din PNRR.

Orice întârziere în implementare sau nefinalizarea investiției CEI și a semnăturii digitale ar genera consecințe majore asupra parcursului de transformare digitală a României, cu impact financiar negativ și de imagine.

• • Aplicarea de către Comisia Europeană a sancțiunilor financiare de circa 264 milioane euro; • Deficit de imagine la nivel european prin ratarea unei investiții strategice în modernizarea serviciilor publice, consolidând percepția unui angajament insuficient față de transformarea digitală și interoperabilitatea europeană; • Ratărea oportunității de a fi parte a procesului european de interoperabilitate pentru identitatea digitală, intrând în contradicție cu liniile directoare ale PNRR și cu Deceniul Digital 2030.