Cum o destinație turistică emblematică din Europa caută să se adapteze la efectele deșertificării, într-un context în care toate regiunile sunt considerate vulnerabile.
Biserica Sfântul Nicolae, obișnuită să apară scufundată în lacul de acumulare Kouris, situat pe dealurile care domină Limassol, este un semnal elocvent al adâncirii crizei apei din Cipru. Clopotnița este în prezent complet desprinsă de apă, iar terenul din jur este uscat.
Locuitorii Ciprului răsăriten au trăit dintotdeauna cu seceta, însă schimbările climatice au transformat perioadele fără ploaie într-o provocare permanentă, iar autoritățile apelează tot mai mult la desalinizare pentru a satisface nevoile tot mai mari de apă.
Cantitatea de precipitații s-a diminuat cu aproximativ 15% în ultimii 90 de ani, iar în Nicosia temperaturile au crescut cu 1,8 grade Celsius în același interval, reprezentând dublul creșterii globale, potrivit datelor oficiale.
La 1 septembrie, rezervoarele insulei funcționau la doar 14,7% din capacitatea lor.
Cipru caută apă pentru aproape 3 milioane de turiști
Cererea de apă a explodat în trei decenii, alimentată de creșterea populației și valul turistic, menținând un deficit de apă în mod constant. Cipru are aproape un milion de rezidenți, iar numărul anual de vizitatori se apropie de trei milioane.
Yianna Oikonomidou, șefa Compartimentului pentru Dezvoltarea Apei, subliniază că în 2023 deficitul de apă a ajuns la 66 de milioane de metri cubi, echivalentul a peste 26.000 de bazine olimpice.
„Este o evidență clară a magnitudinii provocării și a motivului pentru care apelăm la soluții alternative, cum ar fi desalinizarea, precum și la reciclarea apei utilizate, în conformitate cu filosofia economiei circulare”, precizează ea.
Guvernul își propune ca desalinizarea să răspundă în final necesităților de apă ale localnicilor
Prima tehnologie de desalinizare a fost lansată în 1997, iar în prezent răspunde pentru aproximativ 70% din apa potabilă. În sezonul recent, autoritățile au instalat unități mobile primite din Emiratele Unite, cu perspectiva de a amplifica capacitatea în anul următor. Obiectivul este ca, în final, desalinizarea să furnizeze apă pentru gospodării și afaceri.
„Vrem să eliminăm dependența de condițiile meteorologice”, afirmă Maria Panayiotou, ministrul Agriculturii, Mediului și Resurselor Naturale. Ea precizează că administrația actuală menține instalațiile de desalinizare operaționale pe tot parcursul anului.
Indiferent de cantitatea de ploi, Cipru trebuie să-și asigure necesarul de apă; soluția constă în tehnologii adecvate, rețele mai eficiente și adoptarea unui comportament responsabil de consum, pentru a reduce risipa.
În timp ce fabricile de desalinizare operează de-a lungul țărmului, un grup de localnici contestă această dependență de apa mării.
„Este extrem de costisitoare și, dacă nu este gestionată cu grijă, poate produce pagube semnificative”, avertizează deputatul Charalambos Theopemptou, liderul Comisiei pentru Mediu din Parlament.
El susține că pescarilor li s-au semnalat stocuri reduse și prezența „lipsii totale de viață” în zonele unde se elimină saramura rezultată din desalinizare. Ministerul Agriculturii subliniază că monitorizarea nu relevă efecte negative.
Toate zonele sunt în pericol
Specialiștii avertizează că pericolul se intensifică; practicile agricole, în special cultivarea plantelor cu cerere mare de apă, accelerează procesul de deșertificare.
„În afară de masivele Troodos și Pentadaktylos, majoritatea regiunilor se află în pericol de deșertificare”, avertizează Michael Loizides, specialist în inginerie chimică și mediu la Centrul AKTI.
Echipa sa participă la un proiect-pilot finanțat de UE, orientat spre soluții sustenabile pentru protejarea solului, inclusiv compostarea pentru refacerea stratului de sol și creșterea capacității de reținere a apei.
„Situația Ciprului este gravă, iar creativitatea și inovația sunt esențiale”, subliniază el.
