Un moment istoric în politica românească: patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, inițiate de AUR, POT și SOS, în aceeași zi.

Un moment istoric în politica românească: patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, inițiate de AUR, POT și SOS, în aceeași zi.
Liderul AUR, George Simion, și lidera POT, Anamaria Gavrilă. FOTO: Inquam Photos / George Călin

Opoziția parlamentară formată din AUR, POT și SOS România s-a decis să depună moțiuni de cenzură pentru toate cele patru proiecte de lege asumate de Executiv în Parlament, cu excepția celui referitor la pensiile magistraților. Planul este ca aceste inițiative să fie depuse în cursul zilei de miercuri.

După depunere, procedura prevede ca moțiunile să fie citite în plenul comun al Camerelor, urmate de dezbaterea în cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și a Senatului.

În dimineața de miercuri, AUR continuă să strângă semnăturile necesare pentru validarea celor patru moțiuni. Este nevoie de minimum 116 adeziuni; pe lângă parlamentarii AUR, POT și SOS, și unii deputați și senatori independenți s-au alăturat demersului.

Constituția prevede că dezbaterea moțiunii se întâmplă la trei zile după data prezentării în ședința comună a celor două Camere.

Dacă textele moțiunilor vor fi citite miercuri în aceeași zi a depunerii, dezbaterea și votul ar urma să aibă loc sâmbătă. Specialiști politici au indicat că, în mod probabil, votul va avea loc în weekend.

Noutate istorică: patru moțiuni în aceeași zi

Opoziția formată din AUR, POT și SOS poate avansa patru moțiuni simultane — o situație nemaivăzută în Parlamentul României — deoarece Constituția recunoaște dreptul parlamentar de a contesta fiecare proiect supus răspunderii guvernamentale; în acest caz, sunt cinci proiecte.

Constituția asigură demiterea Executivului atunci când o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, declarației de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

De asemenea, este un eveniment unic faptul că guvernul și-a asumat răspunderea pentru cinci inițiative legale în aceeași zi. În trecut, guvernul Boc a procedat în aceeași direcție pentru trei legi, în 2009.

Cum se va desfășura votul pe cele patru moțiuni. Metoda la care s-a recurs pentru a economisi timp

Nu s-a mai întâmplat în istoria Parlamentului românesc ca în aceeași zi să aibă loc patru voturi pentru patru moțiuni de cenzură.

Votul pentru o moțiune durează de regulă zeci de minute, deoarece este necesar să parcurgem etapele următoare:

  • După dezbaterile privind textul moțiunii și discursurile parlamentarilor și ale reprezentanților Guvernului, se decide votul: fiecare parlamentar (din totalul de 465) este strigat să își exprime opțiunea; dacă un ales este prezent, dar nu votează, se anunță from tribună: Prezent, nu votează; parlamentarii care vor să voteze primesc două bile: una albă și una neagră; pentru a vota, ele trebuie introduse în urne corespunzătoare: bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru, iar dacă se inversează, înseamnă vot împotrivă. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abținere, conform regulamentului Camerei Deputaților; la final, lista celor 465 este citită, voturile sunt numărate și rezultatul moțiunii este anunțat.

În cazul celor patru moțiuni, procedura menționată ar fi trebuit să se repete de patru ori. Pentru eficiență, reprezentanții Parlamentului au decis să unească două moțiuni în același timp, conform informațiilor din cercuri politice.

Concret, primele două moțiuni vor fi dezbătute și votate în paralel. La vot, deputații vor primi patru bile: două negre și două albe, pe care le vor introduce în patru urne corespunzătoare. Ulterior, aceeași procedură se repetă pentru celelalte două moțiuni.

Opoziția are nevoie de 233 de voturi ca să dea jos Guvernul Bolojan

Pentru a cădea Guvernul Bolojan, moțiunea de cenzură trebuie să primească votul a cel puțin jumătate plus unu din parlamentari, adică 233 de voturi din 465.

Așadar, distribuția politică indică faptul că șansele ca moțiunile să treacă sunt reduse, deoarece coaliția de guvernare deține o majoritate clară, după cum urmează:

  • PSD – 131 de parlamentari (93 deputați și 38 senatori);
  • PNL – 72 parlamentari (50 deputați și 22 senatori);
  • USR – 59 parlamentari (40 deputați și 19 senatori);
  • UDMR – 32 parlamentari (22 deputați și 10 senatori).

Întregul bloc al partidelor de la guvernare numără 294 de aleși, la care se adaugă 17 deputați din grupul minorităților naționale, acționând în favoarea Executivului în forul legislativ.

Cele trei partide de opoziție au un număr mult mai mic de voturi:

  • AUR – 89 parlamentari (61 deputați și 28 senatori);
  • SOS România – 26 parlamentari (17 deputați și 9 senatori);
  • POT – 19 parlamentari (14 deputați și 5 senatori).
Recomandari
Show Cookie Preferences