Zâmbete, strângeri de mână și imagini care sugerează o unire între Xi, Putin și Modi.
Prietenia publică a celor trei a fost menită să indice lumii o alternativă la hegemonia americană, în ciuda diferențelor semnificative dintre ei.
În estul Chinei a părut să se contureze o scenă pentru publicul global: Xi, Putin și Modi, trei mari puteri nealiniante Occidentului, zâmbind, râzând și felicitându-se reciproc la reuniunea de luni.
Totul a început când Modi și Putin l-au salutat calduros pe Xi și au intrat într-o sală plină de lideri. Ei s-au îndreptat spre Xi, și-au strâns mâinile și au format un cerc închis. A urmat un schimb scurt de cuvinte înainte ca translatorii să preia conferința. Putin a zâmbit larg, iar Modi a zâmbit pe toată fața. La un moment dat, Modi a strâns mâinile celor doi.
Potrivit analistilor, tabloul transmite mai multe mesaje. Afecțiunea afișată între Xi și Putin subliniază o legătură strânsă între doi lideri ai unei ordini globale alternative, care se opune hegemoniei SUA. Modi a dorit să arate că India are aliați importanți – inclusiv China – în ciuda disputelor frontierere neterminate, în cazul în care politica comercială a administrației americane va continua să irite Delhi.
Potrivit lui Manoj Kewalramani, această imagine poate fi interpretată ca o indicație a unei alianțe solide între Xi și Putin, sugerând că India are o poartă importantă spre relații partenere, iar Rusia vede în India un partener strategic regional.
Această imagine de la Tianjin, în care au fost prezenți peste 20 de lideri din Asia Centrală și de Sud, ilustrează cum turbulențele geopolitice generate de politica americană au deschis Chinei și Rusiei oportunitatea de a-și consolida alianțe cu actori precum Iranul, Kazahstanul, Kârgâzstanul, Belarusul și Pakistanul.
Reuniunea SCO de la Tianjin, formațiune eurasiatică cu 10 state în frunte cu China și Rusia, a evidențiat exact acest obiectiv. Într-o declarație comună, grupul a condamnat agresiunile despre care crede că ar fi fost puse în practică de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, fără a menționa însă conflictul Rusiei din Ucraina. Iranul este, de asemenea, membru al organizației.
China dorește să profite de nemulțumirea față de politica comercială a SUA pentru a contura un obstacol între Washington și restul lumii, prezentându-se drept un lider mondial mai stabil.
La deschidere, Xi a făcut aluzii nu foarte subtile către Statele Unite, îndemnând membrii organizației să respingă ideea unui Război Rece, o confruntare între blocuri și agresiuni. În contextul tulburărilor globale, a spus că organizația va trebui să se întărească în continuare.
În discursul său, Putin și-a reiterat afirmațiile potrivit cărora Occidentul este responsabil de războiul din Ucraina. El a lăudat întâlnirea cu Trump din Alaska pentru discuții despre conflict și a spus că l-a informat deja pe Xi despre acel eveniment, sugerând că în calculele Rusiei China ar putea avea un rol central.
Modi a vorbit despre promovarea multilateralismului și despre o ordine mondială cât mai primitoare – adică un sistem în care India să aibă o voce mai greu de ignorat în afacerile globale.
Reuniunea, încheiată luni, reprezintă doar începutul unei serii de demersuri diplomatice planificate de Xi în această săptămână. În cadrul întâlnirii, el a discutat cu mulți dintre liderii sosiți, inclusiv Modi, afirmând că India și China ar trebui să fie parteneri, nu rivali.
El urmează să poarte convorbiri și cu Putin. Totuși, evenimentul cel mai important este parada militară de miercuri din Beijing, menită să marcheze cea de-a 80-a aniversare a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, la care ar urma să participe Putin și Kim Jong-un. Analiștii spun că Xi încearcă să reformuleze rolul Chinei în conflict pentru a-și reface imaginea Partidului Comunist și pentru a-și întări pretențiile asupra Taiwanului și asupra Mării Chinei de Sud.
Un semnal asemeni celui de mai sus, demonstrând că SCO trebuie să slujească interesele sale, s-a văzut în discursul lui Xi de luni, în care i-a îndemnat pe țările participante să adopte o interpretare comună a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial.
Este clar că Xi vrea să conteste ordinea mondială de după al Doilea Război Mondial, dominată de SUA, și să prezinte China ca o alternativă principală și legitimă, explică Alfred Wu, profesor asociat la Școala Lee Kuan Yew pentru Politici Publice, din Singapore.
La vedere, demonstrația de unitate dintre cei trei lideri a mascat suspiciuni adânci și interese divergente.
Relațiile dintre China și India rămân marcate de neîncrederi legate de disputele de frontieră; Beijingul spune că problema nu trebuie să împiedice cooperarea. India își dorește o soluționare a disputelor, iar Modi se teme că gesturi de curtoazie anterioare față de Xi i-ar fi creat ulterior necazuri.
Chiar dacă relațiile cu Moscova rămân bune, India nu poate spera să înlocuiască sprijinul economic occidental pentru Rusia – o țară sever afectată de sancțiuni din cauza războiului din Ucraina.
Cât despre China, deși în prezent relațiile sale strânse cu Rusia persistă, Beijingul este îngrijorat de influența tot mai mare a Moscovei asupra Coreei de Nord.
Este clar că întreaga imagine nu elimină complet marja de eroare din cadrul trioului India, China și Rusia, conchide Manoj Kewalramani.
Material sprijinit de surse media locale.
