Kelemen Hunor analizează posibilitatea ca reforma pensiilor magistraților să fie respinsă de Curtea Constituțională, iar mesajul său este că ar fi mai bine să mergem cu toții acasă.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a afirmat că respingerea variantei de lege de către CCR ar genera o revoltă populară pe deplin justificată.
Risc persistă: dacă și această variantă a legii este respinsă de CCR, inițiativa de reglementare devine fragilă iar Parlamentul și Guvernul trebuie să aibă autoritatea necesară pentru a reglementa un domeniu sensibil, în contextul în care unii refuză reglementările; autoreglementarea ar putea fi singura opțiune acceptabilă. Dacă decizia CCR vine împotriva variantei, poate ar fi mai înțelept să ne îndreptăm către o retragere comună.
Kelemen Hunor consideră că perioada de tranziție de zece ani pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților este excesiv de lungă.
Aș prefera o soluție fără o perioadă de tranziție atât de lungă, pentru că este dificil să explici de ce magistrații au nevoie de o perioadă atât de lungă, în timp ce pentru restul angajaților schimbările pot fi introduse mai rapid. După discuțiile cu magistrații, premierul a venit cu această tranziție de 10 ani; personal, nu sunt încântat, dar accept că este o decizie a Guvernului.
Zece ani, din punctul său de vedere, reprezintă o perioadă prea lungă, suficient de amplă pentru ca magistrații să-și clarifice pașii următori; totuși, în domeniu există potențial de reformă, având în vedere schimbările în vârsta de pensionare și vechimea în muncă.
Modificarea sistemului de pensii speciale a fost primul dintre cele cinci proiecte din pachetul 2 de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Premierul a subliniat că protestele magistraților nu sunt îndreptate împotriva legii, ci reflectă cererea de echitate și încredere în justiție.
Va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, iar vechimea minimă necesară pentru pensie va crește la 35 de ani.
