VIDEO: Ce a reușit Nicușor Dan din promisiunile electorale și ce nu a fost onorat. Radiografia primelor 100 de zile de mandat

Analiză video care examinează evoluția primelor 100 de zile ale lui Nicușor Dan în funcția de președinte, o perioadă ce poate anticipa direcția întregului mandat. Prin trei motoare de inteligență artificială, materialul trece în revistă promisiunile, aparițiile publice și acțiunile președintelui, atât înainte, cât și după instalarea în funcție.

Din chiar ziua inaugurării, președintele s-a confruntat cu dosare sensibile: rotația de la Curtea Constituțională, criza de încredere în serviciile de informații după anularea alegerilor, o guvernare interimară, dificultăţi bugetare și negocierile fiscale purtate de guvernul Ilie Bolojan. Agenda sa a fost suprapusă peste aceste urgențe. Debutul prezidenţial a fost, în linii mari, defensiv, răspunzând punctual, mai degrabă decât prin inițiative noi.

Am demarat analiza de la ziua imediat următoare depunerii jurământului în Parlament (26 mai) și am evaluat, domeniu cu domeniu, felul în care noul președinte și-a calibrat discursul și acțiunile. Am verificat evoluția promisiunilor-cheie — de la numirile în fruntea serviciilor secrete la poziționarea faţă de sistemul de justiție sau dosarele cu impact social. Am privit și către zona relațiilor internaționale, unde prezența — sau absența — a șefului statului a stârnit comentarii în momente strategice, precum întâlnirile dintre liderii UE și SUA, în pregătirea summitului din Alaska, în care Donald Trump l-a întâlnit pe Vladimir Putin.

Câteva repere din această perioadă:

• Repere notabile din această perioadă:
• - menținerea cadrului existent în conducerea serviciilor secrete;
• - numirea profesorului Dacian Dragoș la CCR, contrar promisiunii 'CCR doar magistrați';
• - gestionarea cazului Lia Savonea, unde președintele a evitat sesizarea CCR, în ciuda solicitărilor asociațiilor de magistrați;
• - semnarea Legii 141/2025, care a majorat TVA-ul, deși promisiunea inițială a fost contrară, plus tăierea bugetului Administrației Prezidențiale cu 25% – un impact notabil, estimat la aproximativ 20 de milioane de lei;
• - activitatea în plan extern, cu vizite în Chișinău, Varșovia, Vilnius, Odessa, Viena; felul în care președinția s-a poziționat în procesul de pace din regiune, în contextul summitului din Alaska, unde Donald Trump l-a întâlnit pe Vladimir Putin;
• - poziția față de legea antilegionară, printr-o sesizare la CCR respinsă în unanimitate.

Pe lângă decizii, au apărut momente care au conturat percepția publică despre începutul mandatului: absența la funeraliile fostului șef de stat Ion Iliescu, lipsa de la ceremoniile Zilei Marinei și primul interviu al șefului statului la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, lângă Făgăraș. Aceste momente au alimentat dezbaterea privind înțelegerea rolului prezidențial și relația cu tradițiile funcției.

Am apelat la instrumente avansate de inteligență artificială (ChatGPT 5 Plus și Perplexity Pro) pentru a procesa informațiile dintr-o perspectivă jurnalistică, ajungând la concluzia că doar aproximativ o treime dintre angajamentele din programul electoral intră în aria de responsabilitate a șefului statului.

Tot prin aceeași metodă am mapat temele centrale din discursul său public: finanțe și buget, guvern și coaliții, precum și justiție și anticorupție. Subiecte precum politica externă, NATO/UE, Moldova și securitatea nu au ocupat poziții proeminente în comunicare.

Pentru a interpreta semnificația primelor 100 de zile, am comparat profilul lui Nicușor Dan cu cei ai predecesorilor: Traian Băsescu, cunoscut pentru decizii rapide, și Klaus Iohannis, orientat spre prudență și protocol. Nicușor Dan nu intră în tiparul președintelui-jucător ca Băsescu, nici în rolul președintelui-spectator precum Iohannis.

În esență, începutul mandatului sugerează un șef de stat prins între așteptările mari și barierele constituționale, alternând între gesturi simbolice și absențe semnificative.

Analiza de față este o radiografie a acțiunilor și inacțiunilor majore ale lui Nicușor Dan, cu implicații ce întrec pragul de 100 de zile și pot da indicii despre direcția pe termen lung a mandatului.

Primele 100 de zile reprezintă mai mult decât o simplă contabilitate politică: sunt o probă a coerenței dintre promisiuni și realizări.

În concluzie, bilanțul său reflectă decizii clare, perspective amânate și controverse, iar întrebarea principală rămâne: este această direcție doar o adaptare la limitările mandatului, sau o strategie deliberată pentru următorii cinci ani?