Controverse între liderii parchetelor militare după transferul dosarului în care este investigat comandantul Bazei Kogălniceanu: „Contravine principiilor eticii profesionale”

Dosarul în care generalul Nicolae Crețu, comandantul Bazei Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, este investigat pentru omisiunea raportării unui incendiu și falsificarea unui ordin de serviciu a fost transferat de la Parchetul Tribunalului Militar București la Parchetul Curții Militare de Apel. Această mutare a avut loc într-o etapă avansată a urmăririi penale și după ce direcția anchetei părea clară, conform spuselor instituției de la care s-a realizat preluarea, condusă de procurorul Bogdan Pîrlog.

Generalul Crețu a fost audiat de procurorii Parchetului Tribunalului Militar București pe 11 iunie, când a fost informat că se află în postura de suspect. La două zile după, pe 13 iunie, procurorul general al Parchetului Curții Militare de Apel, Marius Cătălin Strâmbei, a solicitat transferul dosarului la unitatea sa.

Transferul la această structura de parchet a fost efectuat pe 18 iunie, însă ordonanța de preluare a fost emisă de procurorul general militar două zile mai târziu, pe 20 iunie.

În aceeași zi, conducerea Parchetului Curții Militare de Apel a comunicat motivele pentru care a preluat dosarul în care este investigat șeful Bazei „Mihail Kogălniceanu”. A invocat un ordin din septembrie 2023 ce stabilește preluarea tuturor dosarelor penale implicând fapte comise de militari în județele Constanța și Tulcea, în contextul deficitului de personal cu care se confruntă Parchetul Militar București. De asemenea, în intervalul 2023-2025, Parchetul Curții Militare a preluat un număr de 407 dosare de la Parchetul Tribunalului Militar București.

„Acest dosar penal este inclus în cadrul cauzelor prevăzute de Ordinul nr. 15/2023 și ar fi trebuit să fie trimis imediat la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel pentru preluare. Este important de menționat că, în sesizare, era indicată o altă persoană ca presupus făptuitor. În plus, având în vedere că Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a primit o informare privind incidentul din județul Constanța pe 09.04.2024, s-a făcut o solicitare expresă pentru a prelua acest dosar, conform articolului 325 din Codul de procedură penală. Nerespectarea dispozițiilor obligatorii ale procurorului ierarhic superior în scris a dus la refuzul prim-procurorului militar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București de a transmite dosarul”, a explicat conducerea Parchetului Curții Militare de Apel.

Un ordin ce „încalcă flagrant dispozițiile legale”

Prim-procurorul Parchetului Tribunalului Militar București, Bogdan Pîrlog, consideră că o parte dintre informațiile furnizate de conducerea Parchetului Curții Militare sunt inexacte, iar ordinul menționat este „nelegal”.

„Dosarul a fost înregistrat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București ca rezultat al unei sesizări din oficiu pe 12.04.2024, referitor la săvârșirea infracțiunii de omisiune a sesizării, conform articolului 267 alineatul 1 din Codul penal, faptă comisă în municipiul București. Prin urmare, aceasta nu era sub incidența ordinului 15/18.09.2023 privind preluarea cauzelor penale din județele Constanța și Tulcea. În plus, pe 09.04.2024 nu a existat o solicitare clară pentru preluarea dosarului, deoarece nu era înregistrat un dosar relevant. De asemenea, este greu de înțeles cum procurorul general militar ar fi fost pasiv timp de peste un an referitor la un presupus refuz de a trimite dosarul pentru preluare”, a declarat prim-procurorul Pîrlog, într-un comunicat transmis luni.

Ordinul menționat de conducerea Parchetului Curții Militare este contestat de conducerea Parchetului Tribunalului Militar București deoarece „încalcă flagrant dispozițiile legale”. Se referă în principal la modificarea dispozițiilor legale exprimate în Legea 304/2022, care stabilește în anexa sa județele ce țin de competența Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

„Preluarea cazurilor din cele două județe nu aduce un avantaj semnificativ unității noastre de parchet, ci a fost folosită ca un pretext pentru a îmbunătăți artificial statisticile unei structuri cu activitate foarte scăzută și pentru a justifica aparent menținerea unei structuri informale de parchet în Constanța, în baza unor criterii personale, deși nici legea, nici regulamentul nu permit acest lucru.”

„Dosarul a fost preluat după ce direcția anchetei era clară”

Conducerea Parchetului Tribunalului Militar București afirmă că în dosarul în care este investigat șeful Bazei Kogălniceanu s-au desfășurat multiple activități de urmărire penală, inclusiv percheziții informatice și audieri, cu un avans considerabil al urmăririi penale.

„Dosarul a fost solicitat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel pentru continuarea urmăririi penale, după emiterea ordonanței de continuare a acesteia față de suspect, precum și după audierea sa. Practic, acest lucru a fost realizat după ce direcția investigației a devenit evidentă. Fără a lua în considerare speculațiile din mediul public referitoare la motivele transferului dosarului, considerăm că preluarea unui astfel de dosar aflat într-o fază avansată, în care procurorul de caz depusese eforturi semnificative, contravine principiilor de etică profesională și colaborare loială.”

Prim-procurorul Bogdan Pîrlog a menționat că, cu aproximativ o lună înainte de preluarea dosarului, a discutat cu procurorul general al PCMA despre această situație: „Deoarece cercetările erau într-o etapă avansată și procurorul de caz realizase progrese evidente, s-a convenit că nu este oportun să se preia acea cauză, ceea ce a fost agreat și de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.”