Detalii despre recomandarea Comisiei Europene privind deficitul excesiv în România. Guvernul trebuie să implementeze măsuri până pe 15 octombrie
Autoritățile europene au stabilit limite pentru creșterea cheltuielilor anuale ale Guvernului României până în 2030. Recomandarea Comisiei către Consiliul European, publicată luni în Jurnalul Oficial al UE, preconizează o majorare totală de 24,9% a cheltuielilor, în termeni nominali, față de nivelul din 2024.
Conform documentului, în 2025, rata de creștere a cheltuielilor nu ar trebui să depășească 2,8%, în timp ce pentru 2026 va fi limitată la 2,6%. Pentru 2027, creșterea maximă admisă va fi de 4,6%, iar pentru anii următori se estimează limite de 4,45% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.
Documentul din Jurnalul Oficial al UE subliniază că România trebuie să se asigure că majorarea nominală a cheltuielilor nete rămâne sub aceste limite.
Măsuri necesare pentru reducerea deficitului până pe 15 octombrie
România este obligată să încheie deficitul excesiv până în 2030.
Consiliul European a stabilit un termen limită de 15 octombrie 2025 pentru ca România să implementeze măsuri eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar, conform documentului. Guvernul va trebui să prezinte acțiunile necesare pentru o corectare oportună a deficitului.
De asemenea, România va fi obligată să raporteze progresele făcute în aplicarea acestei recomandări la fiecare șase luni, cu actualizări programate în primăvară și toamnă, până la data de 15 octombrie, pentru a aborda deficitul excesiv.
Cheltuielile au crescut peste recomandările Consiliului
F până în prezent, România nu a furnizat raportul său anual de progres cu privire la măsurile adoptate și implementarea reformelor necesare, așa cum este menționat în recomandarea Comisiei.
În anii 2024 și 2025, cheltuielile nete cresc mult mai rapid decât a fost sugerat de Consiliu, ceea ce conduce la un deficit public persistent și ridicat, care pune în pericol corectarea deficitului până în 2030.
După cum se indică în document, nu există „factori relevanți” care să fie considerați în procedura de deficit excesiv, iar riscurile mari pe termen mediu legate de sustenabilitatea fiscală a României reprezintă un factor de agravare. Din acest motiv, Consiliul a ajuns la concluzia că nu s-au implementat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea sa din 21 ianuarie 2025.
Estimările Comisiei pentru economia României
Conform datelor, PIB-ul real al României a înregistrat o creștere de 0,8% în 2024. Previziunile Comisiei Europene pentru primăvara anului 2025 indică o creștere de 1,4% în 2025, susținută de o redresare în domeniul construcțiilor și al serviciilor de transport, precum și de integrarea în spațiul Schengen și modernizarea infrastructurii.
Se estimează ca în 2026 PIB-ul real să crească cu 2,2%, datorită absorbției mai eficiente a fondurilor din cadrul Facilității de redresare și reziliență. Rata șomajului este așteptată să ajungă la 5,3% în 2025 și la 5,2% în 2026. Inflația ar urma să scadă de la 5,8% în 2024 la 5,1% în 2025 și la 3,9% în 2026.
Conform Eurostat, deficitul bugetar general al României a fost de 9,3% din PIB în 2024, mult peste proiecția de 7,9% din PIB inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu din octombrie 2024.
Previziunile Comisiei Europene din primăvara lui 2025 estimează un deficit bugetar general de 8,6% din PIB în 2025 și de 8,4% din PIB în 2026, cu un deficit structural proiectat la 7,9% care se va menține și în 2026.
Datoria publică era de 54,8% din PIB la finalul anului 2024, iar estimările indică o creștere la 59,4% din PIB în 2025 și 63,3% din PIB în 2026, depășind astfel limita de 60% din PIB.
