Daniel Funeriu răspunde susținătorilor lui Nicușor Dan: „Ați abandonat Piața Universității pentru un sondaj”

Daniel Funeriu, care candidează ca independent la alegerile prezidențiale, a afirmat că mai mulți intelectuali care au semnat un apel în favoarea lui Nicușor Dan i-au spus în mod direct că ar considera că el ar fi un președinte mai potrivit decât actualul primar al Bucureștiului, dar că aleg să-l susțină pe edil din cauza poziționării sale favorabile în sondaje.

„Opt dintre cei care au semnat scrisoarea pentru Nicușor Dan au recunoscut: «Daniel, e evident că ești mai potrivit pentru președinte decât Nicușor, care are multe indecizii, dar pentru că el este mai bine clasat în sondaje, o să-l susțin». De asemenea, șase dintre ei mi-au spus, în privat, că plănuiesc să mă voteze pe mine”, a declarat Funeriu.

El afirmă că „declarațiile private ale acestor intelectuali sunt în contrast evident cu acțiunile lor publice”, ceea ce reprezintă o „contradicție” care generează „eșec de caracter și o complicitate cu sistemul pe care susțin că îl condamnă”.

„Unul dintre ei mi-a propus chiar să colaborăm pentru a crea, în funcție de rezultatele obținute, o mișcare civică/politică, din motivul că «nu are încredere în Nicușor Dan». Ulterior, acesta a semnat pentru susținerea lui. Alt individ mi-a oferit două texte valoroase pentru programul meu electoral. Un altul a acceptat o funcție publică, afirmând că este susținut de EBA și Elena Udrea”, a adăugat Funeriu.

Fostul ministru al Educației consideră că „cei care au semnat scrisoarea de susținere pentru Nicușor Dan au ratat o oportunitate crucială”, deoarece ar fi putut „să devină nu doar observatori, ci actori ai unei reconstrucții morale pentru România”, dar „au optat, în loc, pentru o poziție confortabilă”.

„Dacă ar fi avut curaj și onoare, ar fi realizat ceea ce au făcut Coposu, Rațiu, Manolescu și Constantinescu în 1992, având astfel orientarea României către Vest: o competiție deschisă și reală între toți cei care doreau să candideze. Aș fi acceptat fără ezitare o asemenea competiție. Dar ei nu au inițiat-o. Nu au curajul să gândească dincolo de rezultatele din sondaje, care au devenit noua lor Biblie, iar „combinagiala” a devenit noua lor religie”, a continuat Funeriu.

El a mai explicat că România este controlată de o rețea de simulacre: presă simulată, partide false, candidaturi inventate și „intelectuali publici”.

„În 1946, am avut intelectuali care nu s-au predat în închisorile comuniste. În 2024, avem intelectuali care se predau în fața sondajelor, dar care se revendică de la Piața Universității. Aceștia validază, fără o dezbatere reală, un candidat în care nu cred cu adevărat”, a afirmat Daniel Funeriu.

Funeriu apreciază că „scrisoarea” este o dovadă clară a faptului că trăim într-o cultură a minciunii.

„Lipsa de rigoare și onestitate a scrisorii lor demonstrează că inclusiv elitele culturale ale României au devenit parte din această cultură. O cultură în care adevărul nu mai are valoare”, a concluzionat fostul ministru.

Numeroase personalități susțin apelul pentru Nicușor Dan

Persoane din diverse domenii au semnat apelul public „Un vot pentru România europeană, fără corupție și extremism”, subliniind că alegerea lui Nicușor Dan reprezintă o oportunitate pentru o Românie onestă și schimbarea lui Marcel Ciolacu cu un premier responsabil și orientat spre reforme. Printre semnatari se numără Andrei Pleșu, Ana Blandiana și Nae Caranfil.

Apelul complet:

„Un vot pentru România europeană, liberă de corupție și extremism

România se confruntă cu o criză politică severă, iar soluțiile nu sunt ușor de găsit. Alegerile prezidențiale în sine nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele țării. Totuși, alegerea unui președinte onest, de încredere, implicat, cu o viziune ratională și pro-europeană, orientat spre reforme semnificative și care nu depinde de partidele corupte sau extremiste, este un prim pas important.

La baza crizei se află o profundă pierdere a încrederii în politică. Mediocritatea și iresponsabilitatea guvernării Ciolacu, precum și colaborările dintre premier și anumite personaje controversate implicate în scandalul Nordis, au contribuit la această situație. Războiul hibrid al Rusiei, care utilizează tehnici de manipulare socială, îngreunează situația.

În prezent, România nu dispune de multe opțiuni viabile pentru a depăși criza. Votul pentru politicieni izolaționiști sau antioccidentali este exclus în acest apel, deși sondajele sugerează că unii dintre aceștia ar putea ajunge în finală.

În mod concret, pentru votul din 4 mai, se confruntă de fapt doi candidați pentru calificarea în finală: Nicușor Dan și Crin Antonescu, ambii având aproape 22% în sondaje. Restul candidaților vor obține scoruri mult mai mici.

Pe scurt, alegerea lui Crin Antonescu, candidatul actualului guvern, ar însemna menținerea premierului Ciolacu și consolidarea puterii în jurul PSD, ducând astfel la stagnare și lipsa reformelor. Deficitul bugetar, care este ascuns de actualul guvern din motive electorale, va genera după alegeri creșteri de taxe și măsuri de austeritate.

Pe de altă parte, alegerea lui Nicușor Dan oferă României o șansă, putându-se forma o nouă coaliție PNL-USR-UDMR-PSD în urma demisiei premierului, în jurul unui program autentic orientat spre schimbări necesare.

În zilele dinaintea votului crucial din 4 mai, facem apel la un vot responsabil pentru viitorul european al României.

Noi, cei care am inițiat acest apel, nu suntem înregistrați în niciun partid, dar suntem preocupați de soarta țării, și vă îndemnăm să reflectați asupra semnificației acestor candidaturi și asupra implicațiilor alegerii dumneavoastră.

Europa nu este o opțiune externă, ci cadrul natural al apartenenței noastre – o sursă de stabilitate, prosperitate și siguranță într-o lume tot mai instabilă. În fața tentațiilor autoritare și a discursurilor antieuropene, este vital să reafirmăm valorile noastre fundamentale: democrația, libertatea, statul de drept și apartenența la comunitatea occidentală.

Într-un moment crucial, votul din 4 mai poate decide fie o aprofundare a crizei și a neîncrederii în România, fie salvarea opțiunii corecte – pentru o Românie onestă, demnă și europeană în acte, nu doar în vorbe.

Există încă oportunitatea de a oferi României o șansă europeană, o Românie care înțelege importanța reformelor politice necesare, penalizând în același timp corupția și guvernul actual.

Fiecare vot este esențial.

Data articolului: 24 aprilie 2025

Lista inițiatorilor apelului include:

Andrei Pleșu, scriitor, București

Ana Blandiana, scriitoare, București

Valentin Naumescu, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Adrian Papahagi, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Teodor Baconschi, scriitor, București

Theodor Paleologu, profesor, Casa Paleologu, București

Corneliu Bjola, profesor universitar, Universitatea Oxford

Mircea Mihăieș, profesor universitar, Universitatea de Vest, Timișoara

Dennis Deletant, istoric, Londra

Sever Voinescu, redactor șef „Dilema”

Andrei Cornea, profesor universitar, Universitatea din București

Radu Filipescu, inginer, fost deținut politic, București

Nae Caranfil, regizor de film, București

Armand Goșu, conferențiar universitar, Universitatea din București

Aurelian Crăiuțu, profesor, Indiana University, Bloomington, SUA

Dragoș Calma, profesor universitar, University College Dublin

Cristian Preda, profesor universitar, Universitatea din București

Cătălin Avramescu, profesor universitar, Universitatea din București

Claudiu Mesaroș, profesor universitar, Universitatea de Vest, Timișoara

Alin Fumurescu, Profesor Asociat, Universitatea Houston, SUA

Gabriel Mursa, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Codrin Liviu Cuțitaru, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

George Volceanov, scriitor, Uniunea Scriitorilor din România, București

Cristian Pătrășconiu, scriitor și publicist, București

Lucian Leuștean, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Smaranda Vultur, scriitoare, Timișoara

Mihai Maci, lector universitar, Universitatea din Oradea

Laura Ghibu, medic, Malmö, Suedia

Alexandru-Florin Platon, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Călin Morar, antreprenor, Cluj

Cristian Chelariu, profesor universitar, Suffolk University, Boston

Raluca Prună, jurist, Comisia Europeană, Bruxelles

Dacian Dragoș, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Luminița Tuleașcă, conferențiar universitar, Universitatea Româno-Americană, București

Laurențiu Ștefănescu, antreprenor, Timișoara

Florea Ioncioaia, istoric, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Dan L. Nicolae, profesor universitar, University of Chicago, SUA

Marius Dragomiroiu, inginer IT, Cluj

Alexander Baumgarten, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Emanuel Conțac, conf. univ. dr. habil., București

Iulian Fruntașu, scriitor, Chișinău

Cristian Pop, specialist IT, Cluj

Romeo Stavăr-Vergara, inginer, Constanța

Raluca Moldovan, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Mihai-Emilian Ivanov, analist și trader, MacRo Traders, Bistrița

Ana Maria Albulescu, cercetător, Universitatea Tartu, Estonia

Paul Marinescu, cercetător, București

Thomas Tolnai, lingvist, Cluj

Eugen Tischler, inginer, Cluj

Livia Morar, medic, Lyon

Ioana Boca, istoric, Fundația Academia Civică, București

Radu Vancu, scriitor, Sibiu

Ioana Popa, cercetător, CNRS, Franța

Cristi Danileț, fost judecător, lector universitar, Oradea

Ottmar Trașcă, cercetător științific, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj

Adrian Codîrlașu, economist, București

Daniel Sandu, specialist IT, Toronto, Canada

Diana Botău, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Marius Harosa, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Manuela Petrescu, project manager și lector universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Alina-Ioana Vasiliu, jurnalistă, Constanța

Virginia Ion, istoric, Fundația Academia Civică, București

Ana-Maria Gîrleanu-Guichard, conferențiar universitar, Universitatea din Strasbourg

Cosmin Popa, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București

Georgeta Pop, istoric, București

Corneliu Stănescu, fizician, profesor universitar, București

Speranța Munteanu, consultant financiar, București

Rodica Medoia, expert contabil, București

Marina Samoilă, economist, București

Șerban Samoilă, inginer, București

Tudor Dunca, inginer, București

Constantin Marțian, inginer, București

*

Lista este deschisă pentru alte semnături”, se specifică în apel.